In Biserica Ortodoxa, cultul mortilor este foarte dezvoltat si are o importanta deosebita. Parastasele sau pomenirile, sunt rugaciuni insotite de milostenii, care se fac pentru morti.

Biserica a randuit ziua de sambata, ca zi liturgica de pomenirea mortilor si asa-zisele soroace de pomenire:

• slujba de ingropaciune si pomana;
• parastasul la 9 zile;
• parastasul de la 3 saptamani;
• parastasul de la 6 saptamani (adica la 40 de zile);
• parastasul de la 6 luni;
• parastasul de la 9 luni;
• parastasul de la 1 an;
• dupa un an, se face parastas pentru cel raposat din an in an, pana la sapte ani;
• dupa 7 ani, pomenirile pentru cei morti se fac de doua ori in cursul anului bisericesc, cand se face pomenirea de obste. Amandoua aceste zile poarta in popor denumirea de Mosi.
• Mosii de iarna (sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne - sambata Infricosetoarei Judecati);
• Mosii de vara (sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant - Sambata Rusaliilor)

In aceste zile se face pomenirea parintilor, mosilor si stramosilor nostri cei din veac adormiti.

Traditional cu ocazia parastasului se face o coliva ca se imparte insotita de bucate si vin pentru cei adormiti. Se impart vase, pahare si tacamuri. Inainte de a se inmana bucatele se aprinde o lumanare. Cel care face pomana spune: Pentru sufletul mortilor(numele celui decedat). Cel care primeste rosteste: Bogdaproste sau Sa fie primit.

Observatie:
Multe din soroace pentru pomenirea mortilor, daca se fac in zile de post, in mod obligatoriu si preparatele trebuie sa fie de post.