Pagina anterioara | Cuprins | Pagina urmatoare

CAPITOLUL 1
Vedeniile proorocului Iezechiel.

  ¹ In anul al treizecilea, in ziua a cincea a lunii a patra, cand ma aflam intre robi, la raul Chebar, mi s-au deschis cerurile si am vazut niste vedenii dumnezeiesti.
  ² In ziua a cincea a lunii a patra, in anul al cincilea ai robirii regelui Ioiachim,
  ³ A fost cuvantul Domnului catre mine, preotul Iezechiel, fiul lui Buzi, preotul, la raul Chebar, in tara Caldeilor. Acolo a fost peste mine mana Domnului.
  ⁴ Eu priveam si iata venea dinspre miazanoapte un vant vijelios, un nor mare si un val de foc, care raspandea in toate partile raze stralucitoare; iar in mijlocul focului stralucea ca un metal in vapaie.
  ⁵ Si in mijloc am vazut ceva ca patru fiare, a caror infatisare semana cu chipul omenesc.
  ⁶ Fiecare din ele avea patru fete si fiecare din ele avea patru aripi.
  ⁷ Picioarele lor erau drepte, iar copitele picioarelor lor erau cum sunt copitele picioarelor de vitel si scanteiau ca arama stralucitoare, iar aripile lor erau sprintene.
  ⁸ De cele patru parti ele aveau sub aripi maini de om si toate patru isi aveau fetele lor si aripile lor.
  ⁹ Aripile lor se atingeau una de alta, si cand mergeau, fiarele nu se intorceau, ci fiecare mergea drept inainte.
¹⁰ Fetele lor? - Toate patru aveau cate o fata de om inainte, toate patru aveau cate o fata de leu la dreapta, toate patru aveau cate o fata de bou la stanga si toate patru mai aveau si cate o fata de vultur in spate.
¹¹ Fetele lor si aripile lor erau despartite in partea de sus, si, la fiecare, doua din aripi erau intinse, iar doua le acopereau trupul.
¹² Fiecare fiara mergea drept inainte si mergea incotro ii dadea duhul sa mearga si in mersul sau nu se intorcea.
¹³ Infatisarea acestor fiare se asemana cu infatisarea carbunilor aprinsi, cu infatisarea unor faclii aprinse; printre fiare curgea foc, iar din foc tasneau raze si fulgere.
¹⁴ Fiarele alergau inainte si inapoi iute ca fulgerul.
¹⁵ Cand ma uitam eu la fiare, iata am vazut jos, langa aceste fiare, cate o roata la fiecare din cele patru fete ale lor.
¹⁶ Aceste roti, dupa infatisarea lor, parca erau de crisolit, iar dupa faptura toate aveau aceeasi infatisare. Si dupa alcatuirea si dupa faptura lor ele parca erau varate una in alta.
¹⁷ Ele inaintau in toate cele patru parti, si in timpul mersului nu se intorceau.
¹⁸ Obezile lor formau un cerc larg si de o inaltime infricosatoare si aceste obezi la toate patru erau pline de ochi de jur imprejur.
¹⁹ Cand mergeau fiarele, mergeau si rotile de langa ele, si cand se ridicau fiarele de la pamant, se ridicau si rotile.
²⁰ Ele mergeau incotro le da duhul sa mearga si rotile se ridicau impreuna, caci duh de viata era si in roti.
²¹ Cand mergeau acelea, mergeau si acestea, si cand acelea se opreau, se opreau si acestea; iar cand acelea se ridicau de la pamant, atunci impreuna cu ele se ridicau si rotile, pentru ca duh de viata era si in roti.
²² Deasupra capetelor fiarelor se vedea un fel de bolta, intinsa sus, deasupra capetelor lor, care semana cu cristalul cel mai curat;
²³ Iar sub bolta aceasta erau intinse aripile fiarelor una spre alta, si fiecare fiara mai avea cate doua aripi, care le acopereau trupurile;
²⁴ Cand mergeau fiarele, auzeam falfaitul aripilor lor, ca un vuiet de ape mari, ca glasul Celui Atotputernic zgomot strasnic, ca zgomotul dintr-un lagar ostasesc; iar cand ele se opreau, isi lasau aripile in jos.
²⁵ Dupa ce fiarele se opreau si isi lasau aripile in jos, zgomotul se auzea inca sub bolta ce se intindea deasupra capetelor lor.
²⁶ Pe bolta de deasupra capetelor fiarelor era ceva care semana cu un tron si la infatisare era ca piatra de safir; iar sus pe acest tron era ca un chip de om.
²⁷ Si am mai vazut ceva, ca un metal inrosit in foc, ca niste foc, sub care se afla acel chip de om si care lumina imprejur; de la coapsele acelui chip de om in sus si de la coapsele chipului aceluia in jos se vedea un fel de foc, un fel de lumina stralucitoare care-l impresura de jur imprejur.
²⁸ Cum este curcubeul ce se afla pe cer la vreme de ploaie, asa era infatisarea acelei lumini stralucitoare care-l inconjura. Astfel era chipul slavei Domnului. Si cand am vazut eu aceasta, am cazut cu fata la pamant.

CAPITOLUL 2
Vedenia cartii.

  ¹ Atunci am auzit glasul Unuia care mi-a zis: "Fiul omului, scoala in picioare, ca am sa-ti vorbesc!"
  ² Si cum mi-a zis Acela vorbele acestea, a intrat Duhul in mine si m-a ridicat in picioare, si am ascultat pe Cel ce-mi vorbea.
  ³ Acela mi-a zis: "Fiul omului, am sa te trimit la fiii lui Israel, la acesti oameni neascultatori, care s-au razvratit impotriva Mea; ei, ca si parintii lor, pacatuiesc inaintea Mea pana in ziua de astazi.
  ⁴ Acesti fii sunt nerusinati si cu inima impietrita; la ei te trimit Eu, ca sa le zici: Asa graieste Domnul!
  ⁵ Ori te-or asculta, ori nu te-or asculta - caci sunt un neam indaratnic - sa stie insa ca este intre ei un prooroc.
  ⁶ Dar tu, fiul omului, sa nu te temi de ei si de cuvintele lor sa nu te sperii, desi ei vor fi pentru tine spini si ciulini, si ai sa traiesti intre ei, ca intre scorpii; sa nu te temi de cuvintele lor si de fata lor sa nu te sperii, desi sunt un neam indaratnic,
  ⁷ Ci sa le spui cuvintele Mele, ori te-or asculta, ori nu te-or asculta, caci sunt un neam de razvratiti.
  ⁸ Tu insa, fiul omului, asculta ce voiesc sa-ii spun! Nu fi indaratnic, ca acest neam de razvratiti! Deschide-ii gura si mananca ceea ce am sa-ti dau!"
  ⁹ Si privind eu, am vazut o mana intinsa spre mine si in ea o hartie stransa sul;
¹⁰ Si a desfasurat-o inaintea mea, si am vazut ca era scrisa si pe o parte si pe alta: plangere, tanguire si jale era scris in ea.

CAPITOLUL 3
Vedenia proorocului.

  ¹ Apoi mi-a zis: "Fiul omului, mananca ceea ce ai dinainte, mananca aceasta hartie si mergi de graieste casei lui Israel!"
  ² Atunci eu mi-am deschis gura si Acela mi-a dat sa mananc cartea aceea,
  ³ Si mi-a zis: "Fiul omului, hraneste-ti pantecele si-ti satura launtrul tau cu aceasta carte pe care ti-o dau Eu!" Si eu am mancat-o si era in gura mea dulce ca mierea.
  ⁴ Apoi Acela mi-a zis: "Fiul omului, scoala si mergi la casa lui Israel si le spune cuvintele Mele;
  ⁵ Caci nu esti trimis la un popor cu grai necunoscut si cu limba neinteleasa, ci catre casa lui Israel;
  ⁶ Nici la mai multe popoare cu grai necunoscut si cu limba neinteleasa, ale caror cuvinte nu le-ai pricepe. Si chiar la unele ca acestea de te-as trimite, ele tot te-ar asculta;
  ⁷ Casa lui Israel insa nu va vrea sa te asculte, pentru ca nu vrea sa Ma asculte pe Mine, ca toata casa lui Israel are fruntea incruntata si inima impietrita.
  ⁸ Pentru aceasta voi impietri chipul tau ca si chipurile lor si fruntea ta intocmai ca fruntile lor;
  ⁹ Voi face fruntea ta ca diamantul, mai tare decat stanca. Sa nu te temi de ei si de fata lor sa nu te sperii, caci ei sunt un neam de razvratiti.
¹⁰ Fiul omului - imi zice iar Acela, - primeste in inima ta si asculta cu urechile tale toate cuvintele ce am sa-ti vorbesc.
¹¹ Scoala si mergi la cei dusi in robie, la fiii poporului tau si, ori te-or asculta, ori nu te-or asculta, tu graieste-le si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeu".
¹² Atunci m-a ridicat Duhul si am auzit la spatele meu un glas mare ca de tunet care zicea: "Binecuvantata fie slava Domnului in locul unde salasluieste El!"
¹³ Si am mai auzit zgomotul fiarelor care bateau din aripi si huruitul rotilor de langa ele si bubuit puternic de tunet.
¹⁴ Si Duhul m-a luat si m-a dus. Si am mers eu amarat si cu sufletul intristat, dar mana Domnului lucra puternic asupra mea.
¹⁵ Apoi am sosit in Tel-Aviv, la robii care locuiau aproape de raul Chebar, si m-am oprit acolo unde traiau ei si am stat intre ei sapte zile in uimire.
¹⁶ Iar dupa ce s-au implinit cele sapte zile, a fost catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
¹⁷ "Fiul omului! Iata, te-am pus strajer casei lui Israel; vei asculta deci cuvantul ce-Mi va iesi din gura si-l vei vesti ca din partea Mea.
¹⁸ De voi zice celui rau: Vei muri! si tu nu-l vei instiinta, nici nu-i vei grai, pentru a abate pe cel rau de la calea lui cea rea, ca sa traiasca, cel rau va pieri in nelegiuirea sa si Eu voi cere sangele lui din mana ta.
¹⁹ Iar daca tu vei instiinta pe cel rau si el nu se va intoarce de la rautatea lui si de la calea sa cea rea, acela va pieri de pacatul sau, iar tu iti vei mantui sufletul tau.
²⁰ De asemenea, cand cel drept se va abate de la dreptatea sa si va savarsi raul cand voi pune inaintea lui o cursa si va muri, daca tu nu l-ai instiintat, acela va muri pentru pacatul sau, iar faptele lui de dreptate, pe care le-a facut el, nu i se vor pomeni, si Eu voi cere sangele lui din mainile tale.
²¹ Iar daca tu vei instiinta pe cel drept sa nu pacatuiasca si el nu va pacatui, atunci va fi si el viu, pentru ca a fost instiintat si iti vei mantui si tu sufletul tau".
²² Apoi a fost iarasi acolo mana Domnului peste mine si mi-a zis Domnul: "Scoala-te si iesi la camp, ca am sa-ti vorbesc acolo".
²³ Atunci m-am sculat, am iesit la camp, si iata mi s-a aratat acolo slava Domnului, pe care o vazusem la raul Chebar, si am cazut cu fata la pamant.
²⁴ Dar a intrat in mine Duhul si m-a ridicat in picioare, iar Domnul mi-a grait si mi-a zis: "Mergi si te inchide in casa ta!
²⁵ Fiul omului, iata se vor pune asupra ta franghii cu care vei fi legat, ca sa nu mai iesi in mijlocul lor.
²⁶ Si limba ta o voi lipi de cerul gurii tale, ca sa fii mut si sa nu-i mai poti mustra, ca acestia sunt un neam razvratit.
²⁷ Dar cand iti voi grai, voi deschide gura ta si tu le vei zice: Asa graieste Domnul Dumnezeu! Cine va vrea sa asculte, sa asculte, si cine nu va vrea sa asculte, sa nu asculte, caci sunt un neam indaratnic".

CAPITOLUL 4
Prevestirea foametei in cetatea Ierusalimului.

  ¹ "Si tu, fiul omului, ia-ti o caramida si pune-o inaintea ta si sapa pe ea o cetate, Ierusalimul.
  ² Apoi randuieste impresurare impotriva ei, ridica intarituri si val si randuieste tabara impotriva ei; de jur imprejurul ei asaza berbeci de spart zidul.
  ³ Apoi ia o tabla de fier si o pune ca un zid de fier intre tine si cetate si intoarce-ti fata spre ea, ca si cum ea ar fi impresurata, iar tu cel care o impresori. Aceasta va fi un semn pentru casa lui Israel.
  ⁴ Dupa aceea sa te culci pe partea stanga, punand pe ea nelegiuirile casei lui Israel, si vei purta nelegiuirile ei atatea zile, cat vei sta culcat pe partea stanga;
  ⁵ Ca Eu am sa-ti numar atatea zile cati ani au tinut nelegiuirile ei, adica ai sa porti tu nelegiuirile casei lui Israel trei sute nouazeci de zile.
  ⁶ Iar dupa ce vei implini aceste zile, sa te culci pe partea dreapta si vei purta nelegiuirile casei lui Iuda timp de patruzeci de zile, cate o zi de fiecare an ce ti-am hotarat Eu.
  ⁷ Sa-ti indrepti fata ta si mana ta cea dreapta dezgolita spre Ierusalimul impresurat si sa proorocesti impotriva lui.
  ⁸ Si iata, Eu voi pune pe tine legaturi, ca sa nu te poti intoarce de pe o parte pe alta, pana nu vei implini zilele impresurarii tale.
  ⁹ Ia-ti grau si orz, bob si linte, mei si orzoaica, toarna-le intr-un vas si-ti fa din ele atatea paini, cate zile ai sa sezi culcat pe partea stanga; ca trei sute nouazeci de zile ai sa mananci din ele.
¹⁰ Hrana ta, cu care te vei hrani, sa o mananci cu masura, cate douazeci de sicli pe zi, dar s-o mananci din timp in timp.
¹¹ Si apa sa o bei cu masura, cate a sasea parte de hin pe zi si tot din timp in timp.
¹² Painile le vei gati ca turtele de orz si le vei coace inaintea ochilor lor cu necuratenie de om".
¹³ Apoi Domnul a mai zis: "Asa isi vor manca fiii lui Israel painea lor, necurata, printre popoarele la care ii voi izgoni".
¹⁴ Atunci am zis: "O, Doamne Dumnezeule, sufletul meu niciodata nu s-a intinat; din tineretile mele si pana acum niciodata n-am mancat dintr-un animal mort sau sfasiat si carne necurata n-a intrat in gura mea".
¹⁵ Iar El mi-a raspuns: "Iata, Eu iti dau, in loc de necuratenie de om, baliga de bou si pe ea vei gati painea ta".
¹⁶ Apoi mi-a zis: "Fiul omului, iata voi trimite foamete in Ierusalim si oamenii vor manca painea cu masura si cu intristare si tot cu masura si amaraciune vor bea si apa,
¹⁷ Caci va fi la ei lipsa de paine si de apa; se vor uita cu groaza unul la altul si vor pieri pentru nelegiuirile lor".

CAPITOLUL 5
Pedeapsa poporului.

  ¹ "Iar tu, fiul omului, ia-ti un cutit taios, ia-ti un brici de barbierit si-l trece pe capul tau si pe barba ta; apoi ia o cumpana cu talgere si imparte parul in trei parti:
  ² O treime sa o arzi cu foc in mijlocul cetatii, dupa ce se vor implini zilele impresurarii; o alta treime s-o iei si s-o toci cu cutitul in imprejurimile cetatii; iar cealalta treime s-o spulberi in vant, si eu voi trage sabia in urma lor.
  ³ Sa opresti insa din parul acela putine fire si sa le legi in poala hainei tale.
  ⁴ Apoi sa iei cateva fire, sa le arunci in foc si sa le arzi. Din acestea va izbucni foc impotriva intregii case a lui Israel.
  ⁵ Apoi vei zice catre casa lui Israel: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Acesta este Ierusalimul, pe care Eu l-am pus in mijlocul neamurilor si al tarilor dimprejur.
  ⁶ Dar el s-a razvratit impotriva hotararilor Mele mai mult decat neamurile si impotriva legilor Mele mai mult decat tarile care il inconjoara, caci el a lepadat legile Mele si poruncile Mele nu le-a urmat.
  ⁷ De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Pentru ca tu ai inmultit nelegiuirile mai mult decat neamurile dimprejurul tau si poruncile Mele nu le urmezi, nici nu implinesti legile Mele, ba nici dupa legile neamurilor celor dimprejurul tau nu te porti,
  ⁸ De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Iata, Eu vin impotriva ta si in mijlocul tau voi rosti osanda ta, in fala neamurilor.
  ⁹ Pentru toate spurcaciunile tale iti voi face ceea ce niciodata n-am facut pana acum si nici nu voi mai face niciodata.
¹⁰ De aceea parintii isi vor manca pe copii in mijlocul tau si copiii isi vor manca parintii lor; voi aduce asupra ta osanda si toate ramasitele tale le voi spulbera in toate vanturile,
¹¹ Pentru ca tu ai spurcat locasul Meu cel sfant cu toti idolii tai si cu toate ticalosiile tale, de aceea zice Domnul Dumnezeu: Precum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat ca te voi micsora, ochiul Meu nu te va cruta si nici nu te va milui.
¹² O treime din locuitorii tai vor muri de ciuma si vor pieri de foame in mijlocul tau; o treime din ei vor cadea de sabie in imprejurimile tale; si cealalta treime o voi imprastia in toate vanturile si voi trage sabia in urma lor.
¹³ Asa-Mi voi implini mania, Imi voi potoli urgia Mea cu ei si Ma voi razbuna; si cand se va savarsi urgia Mea asupra lor, vor cunoaste ca Eu, Domnul, am grait in ravna Mea.
¹⁴ Pustietate te voi face si de ocara intre popoarele cele dimprejurul tau si in fata tuturor trecatorilor.
¹⁵ Vei fi de ras si de batjocura, de pilda si de groaza la popoarele cele dimprejurul tau, cand voi savarsi asupra ta judecatile Mele cu manie, cu urgie si cu pedepse aspre: Eu, Domnul, am zis aceasta.
¹⁶ Cand voi slobozi impotriva voastra sagetile cele ucigatoare ale foametei, care vor semana moartea, cand le voi slobozi spre pieirea voastra si voi intari foametea intre voi si voi zdrobi tot paiul de grau,
¹⁷ Eu voi trimite impotriva voastra foametea si fiare rele care te vor lipsi de copii; ciuma si sange vor trece peste tine si sabie voi aduce impotriva ta: Eu, Domnul, graiesc acestea".

CAPITOLUL 6
Proorocie impotriva lui Iuda.

  ¹ Fost-a catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
  ² "Fiul omului, intoarce-ti fata ta spre muntii lui Israel, prooroceste impotriva lor si zi:
  ³ Munti ai lui Israel, ascultati cuvantul Domnului Dumnezeu! Asa graieste Domnul Dumnezeu muntilor si dealurilor, sesurilor si vailor: Iata, Eu voi aduce asupra voastra sabie si voi darama inaltimile voastre;
  ⁴ Altarele voastre vor fi stricate, idolii ridicati de voi in cinstea soarelui vor fi sfaramati si pe oamenii vostri ii voi face sa cada morti inaintea idolilor vostri;
  ⁵ Trupurile fiilor lui Israel le voi pune inaintea idolilor lor si oasele lor le voi risipi imprejurul altarelor lor.
  ⁶ In toate asezarile voastre cele locuite, cetatile vor fi nimicite si locurile inalte ale voastre pustiite, altarele voastre vor fi stricate si pustiite, idolii vostri vor fi sfaramati si nimiciti, stalpii vostri inchinati soarelui vor fi sfaramati si lucrarile voastre vor fi ruinate.
  ⁷ Cei ucisi vor cadea intre voi si veti cunoaste ca Eu sunt Domnul.
  ⁸ Dar Eu voi lasa o ramasita din voi, care va scapa de sabie printre celelalte neamuri, cand veti fi risipiti prin tari.
  ⁹ Aceia din voi, care vor scapa, isi vor aduce aminte de Mine printre neamurile unde vor fi dusi in robie, pentru ca voi umili inima lor cea desfranata, care s-a abatut de la Mine, si ochii lor, care s-au desfranat cu idolii, se vor scarbi de ei insisi, din pricina acelor rele pe care le-au facut si a tuturor ticalosiilor lor;
¹⁰ Si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul si ca nu in zadar i-am amenintat ca le voi trimite toate aceste rele".
¹¹ Asa graieste Domnul Dumnezeu: "Loveste palma de palma, bate cu piciorul si zi: Vai de casa lui Israel, ca are sa cada de sabie, de foamete si de ciuma, pentru toate nelegiuirile sale!
¹² Cel ce va fi departe va muri de ciuma; cel ce va fi aproape va muri de sabie, iar cel ce va scapa de acestea si va ramane va muri de foame. Asa-Mi voi potoli mania Mea impotriva lor.
¹³ Cand ucisii vor zacea printre idolii lor si imprejurul altarelor lor, pe tot locul inalt si pe toate varfurile de munte, sub tot pomul verde, sub tot stejarul umbros si in tot locul, unde aduceau tamaie mirositoare tuturor idolilor lor, veti cunoaste ca Eu sunt Domnul.
¹⁴ Si-Mi voi intinde mana asupra lor si voi face tara peste tot unde locuiesc ei mai pustie si mai desarta decat pustiul Diblat, si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul".

CAPITOLUL 7
Urmarea proorociei.

  ¹ Fost-a catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
  ² "Si tu, fiul omului, spune: Asa graieste Domnul Dumnezeul tarii lui Israel: Vine, vine sfarsitul asupra celor patru laturi ale pamantului.
  ³ Iata iti vine sfarsitul! Trimite-voi impotriva ta mania Mea si te voi judeca dupa caile tale si dupa toate ticalosiile tale te voi pedepsi.
  ⁴ Ochiul Meu nu te va cruta, nici nu te va milui, ci-ti voi rasplati dupa caile tale, ticalosiile tale vor fi peste tine si vei cunoaste ca Eu sunt Domnul".
  ⁵ Asa graieste Domnul Dumnezeu: "Iata vine nenorocire peste nenorocire:
  ⁶ Sfarsitul! A venit sfarsitul! E langa tine! Iata-l a sosit!
  ⁷ A sosit nenorocire asupra ta, locuitor al tarii! Vine vremea, vine ziua tulburarii, iar nu a chiuiturilor de bucurie prin munti.
  ⁸ Iata vin acum indata sa vars asupra ta urgia Mea, mania Mea sa o potolesc asupra ta si te voi judeca dupa caile tale si dupa toate ticalosiile tale te voi pedepsi.
  ⁹ Ochiul Meu nu te va cruta, nici nu te va milui, ci iti vor plati dupa caile tale; ticalosiile tale vor fi peste tine si vei cunoaste ca Eu sunt Domnul Care loveste.
¹⁰ Iata ziua! Iat-o ca vine! Randul tau a venit! Vine urgia! Toiagul infloreste! Trufia se deschide,
¹¹ Si se ridica silnicia ca sa slujeasca de toiag pentru rautate; nimic nu va ramane din ei, nici din bogatiile lor, nici din petrecerile lor, nici din stralucirea lor!
¹² Vine vremea, a sosit ziua! Cel ce cumpara samanta sa nu se bucure si cel ce vinde sa nu planga, caci mania vine peste toata multimea lor!
¹³ Caci cel ce vinde nu se va mai intoarce la cele vandute, macar de ar si ramanea printre cei vii, caci proorocia indreptata impotriva a toata multimea lor nu va fi schimbata si nici nu-si va intari viata sa prin nelegiuirile sale.
¹⁴ Suna din trambite si totul e gata, dar nimeni nu va merge la razboi, pentru ca mania Mea este impotriva a toata multimea lor.
¹⁵ Afara va fi sabie, iar inauntru ciuma si foamete. Cel din camp va muri de sabie si pe cel din cetate il va manca ciuma si foametea.
¹⁶ Iar care vor fugi, vor scapa si vor fi prin munti ca niste porumbei rataciti. Toti vor geme, fiecare pentru nelegiuirea sa.
¹⁷ La toti le vor tremura mainile, si picioarele tuturor se vor muia ca apa.
¹⁸ Atunci cu sac se vor imbraca si groaza ii va cuprinde; toti vor avea rusinea pe fete si pe cap plesuvia.
¹⁹ Argintul si-l vor arunca pe ulite si vor dispretui aurul; argintul lor si aurul lor nu-i vor putea scapa in ziua urgiei Domnului; cu acestea ei nu vor putea sa-si sature sufletele, nici sa-si umple pantecele lor, pentru ca acestea au fost pricina a nelegiuirilor lor.
²⁰ Prin gateli frumoase ei le-au prefacut pe acestea in mandrie si tot din acestea au facut ei chipurile cele rusinoase ale idolilor lor. De aceea le voi face pe acestea necurate pentru ei.
²¹ Si le voi da prada in mainile strainilor si de jaf nelegiuitilor pamantului, care le vor spurca.
²² Imi voi intoarce fata de la ei si jefuitorii vor intina locasul Meu cel sfant, pentru ca vor intra in el si-l vor spurca.
²³ Pregateste lanturi, ca tara aceasta e manjita de nelegiuiti cu sange, iar cetatea e plina de silnicii.
²⁴ De aceea vai aduce pe cei mai rai dintre neamuri ca sa puna stapanire pe casele lor. Voi pune capat trufiei celor puternici si cele sfinte ale lor vor fi intinate.
²⁵ Iata vine pieirea si var cauta pacea, dar nu o vor gasi.
²⁶ Va veni nenorocire peste nenorocire si zvon peste zvon, si oamenii vor cere vedenii de la prooroc; dar preotului ii va lipsi cunostinta legii si batranului sfatul.
²⁷ Regele va plange, capetenia va fi cuprinsa de groaza, iar mainile poporului tarii vor tremura. Ma voi purta cu ei dupa purtarile lor si dupa judecatile lor ii voi judeca si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul".

CAPITOLUL 8
Iezechiel rapit cu duhul din Caldeea in Ierusalim.

  ¹ In anul al saselea de la robirea regelui Ioiachim, in cinci ale lunii a sasea, pe cand sedeam eu in casa mea si batranii lui Iuda sedeau inaintea mea, s-a lasat peste mine mana Domnului Dumnezeu.
  ² Si privind eu, am vazut un chip ca de om, de foc parca; si parca de la braul lui in jos era foc, iar de la braul lui in sus era o stralucire, ca de metal in vapaie.
  ³ Si a intins, parca, acela un fel de mana, si m-a apucat de parul capului meu si m-a ridicat Duhul intre pamant si cer, si m-a dus, in vedenii dumnezeiesti, la Ierusalim, la intrarea portii dinauntru, indreptata spre miazanoapte, unde era asezat idolul geloziei care starneste gelozia.
  ⁴ Si iata acolo era slava Dumnezeului lui Israel asemenea aceleia pe care o vazusem eu in camp.
  ⁵ Atunci mi-a zis Domnul: "Fiul omului, ridica-ti ochii spre miazanoapte!" Si mi-am ridicat ochii spre miazanoapte si iata acel idol al geloziei era la usa dinspre miazanoapte a altarului, la intrare.
  ⁶ Si mi-a zis Domnul: "Fiul omului, vezi ce fac ei? Vezi tu ce uraciuni mari face casa lui Israel aici, ca sa Ma indepartez de locasul Meu cel sfant? Dar intoarce-te si uraciuni si mai mari vei vedea!"
  ⁷ Apoi m-a dus pe poarta in curte si privind, am vazut o spartura in perete.
  ⁸ Si mi-a zis Domnul: "Fiul omului, sapa in perete!" Si am sapat in perete si iata am dat de un fel de usa.
  ⁹ Si mi-a zis Domnul: "Intra si vezi uraciunile cele dezgustatoare pe care le fac acestia aici".
¹⁰ Si am intrat si am privit si iata erau acolo tot felul de chipuri de taratoare, de animale necurate si de tot felul de idoli de ai casei lui Israel, zugraviti pe pereti de jur imprejur.
¹¹ Inaintea lor stateau saptezeci de barbati din batranii casei lui Israel, avand in mijloc pe Iaazania, fiul lui Safan; fiecare din ei avea in maini cate o cadelnita si un nor gros de fum de tamaie se ridica in sus.
¹² Si mi-a zis Domnul: "Fiul omului, vezi ce fac batranii casei lui Israel la intuneric, stand fiecare in camara sa plina de chipuri? Ca isi zic: Domnul nu ne vede! A parasit tara Sa".
¹³ Apoi mi-a zis Domnul: "Intoarce-te si vei vedea uraciuni inca si mai mari, pe care le fac ei".
¹⁴ Si m-a dus la usa cea dinspre miazanoapte a templului Domnului, si iata acolo sedeau niste femei, care plangeau pe Tamuz.
¹⁵ Si mi-a zis Domnul: "Vezi, fiul omului? Intoarce-te si vei vedea inca si mai mari uraciuni!"
¹⁶ Apoi m-a dus in curtea cea dinauntru a templului Domnului si iata la usa templului Domnului, intre pridvor si jertfelnic, stateau vreo douazeci si cinci de oameni cu spatele spre templul Domnului, iar cu fetele spre rasarit si se inchinau spre rasarit la soare.
¹⁷ Si mi-a zis Domnul: "Vezi, fiul omului? Nu i-a ajuns casei lui Iuda sa-si faca astfel de uraciuni, ca acele pe care le fac acestia aici, ci au umplut si tara de necredinta, indoit maniindu-Ma. Iata ei apropie ramuri de narile lor.
¹⁸ De aceea si Eu voi lucra cu urgie; ochiul Meu nu-i va cruta, si Eu nu Ma voi indura. Chiar de ar striga ei cu glas mare la urechile Mele, nu-i voi auzi".

CAPITOLUL 9
Pierderea nelegiuitilor si crutarea celor insemnati.

  ¹ Apoi a rasunat la urechile mele un glas mare si a zis: "Apropiati-va pedepsitorii cetatii, avand fiecare in mana unealta de nimicire!"
  ² Si iata dinspre poarta de sus, care da spre miazanoapte, veneau sase barbati, avand fiecare in mana unealta sa ucigatoare; si intre ei se afla unul, imbracat cu haina de in, care avea la brau unelte de scris. Acestia, venind, s-au oprit langa jertfelnicul cel de arama.
  ³ Atunci slava Dumnezeului lui Israel s-a pogorat de pe heruvimul pe care se afla la pragul casei. Si a chemat Domnul pe omul cel imbracat in haina de in, care avea la brau unelte de scris,
  ⁴ Si i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, si insemneaza cu semnul crucii (litera "tau" care in alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem si care plang din cauza multor ticalosii care se savarsesc in mijlocul lui".
  ⁵ Iar celorlalti le-a zis in auzul meu: "Mergeti dupa el prin cetate si loviti! Sa nu aveti nici o mila si ochiul vostru sa fie necrutator!
  ⁶ Ucideti si nimiciti pe batrani, tineri, fecioare, copii, femei, dar sa nu va atingeti de nici un om, care are pe frunte semnul "+"! Si sa incepeti cu locul Meu cel sfant!" Si au inceput ei cu batranii, care erau inaintea templului.
  ⁷ Apoi le-a zis: "Intinati templul, umpleti curtile cu ucisi si iesiti!" Si au iesit si au inceput sa ucida prin cetate.
  ⁸ Si dupa ce i-au ucis, iar eu am ramas, am cazut cu fata la pamant si, strigand, am zis: "O, Doamne, Dumnezeule, vei pierde oare tot ce a mai ramas din Israel, varsandu-Ti mania asupra Ierusalimului?"
  ⁹ Iar El mi-a raspuns: "Nelegiuirea casei lui Israel si a lui Iuda este mare, foarte mare si tara aceasta e manjita cu sange, iar cetatea e plina de nedreptate, ca ei zic: "A parasit Domnul tara aceasta, Domnul nu mai vede!
¹⁰ De aceea ochiul Meu nu-i va cruta si Eu nu Ma voi indura si voi intoarce purtarea lor asupra capului lor".
¹¹ Si iata omul cel imbracat cu haina de in, care avea la brau uneltele de scris, a dat raspuns si a zis: "Am facut cum mi-ai poruncit".

CAPITOLUL 10
Vedenia focului si a heruvimilor.

  ¹ Privind eu atunci, am vazut pe bolta, care era deasupra capetelor heruvimilor, ceva asemanator la infatisare cu un tron de rege, ca piatra de safir.
  ² Si a zis Domnul catre omul cel imbracat in haina de in: "Intra intre rotile cele de sub heruvimi si umple-ti pumnii de carbuni aprinsi, pe care-i vei lua dintre heruvimi, si-i arunca asupra cetatii!" Si el a intrat acolo inaintea ochilor mei;
  ³ Si cand a intrat omul acela, heruvimii stateau in partea dreapta a casei si un nor umplea curtea cea dinauntru.
  ⁴ Atunci s-a ridicat slava Domnului de pe heruvimi spre pragul templului si templul s-a umplut de nori, iar curtea s-a umplut de stralucirea slavei Domnului.
  ⁵ Freamatul aripilor heruvimilor se auzea pana si in curtea de afara, ca glasul cand vorbeste Dumnezeu Atotputernicul.
  ⁶ Cand a dat Domnul porunca omului celui imbracat cu haina de in si i-a zis: "Ia foc dintre rotile cele dintre heruvimi", si cand a intrat el si a stat langa roti,
  ⁷ Atunci unul din heruvimi si-a intins mana in focul cel dintre heruvimi, a luat si a dat in pumni celui imbracat in haina de in, iar el, luandu-l, a iesit.
  ⁸ Si la heruvimi sub aripi se vedeau un fel de maini omenesti.
  ⁹ Cautand eu atunci, am vazut langa heruvimi patru roti, cate o roata langa fiecare heruvim; rotile acestea erau la vedere ca si crisolitul.
¹⁰ Dupa faptura erau toate la fel si parca erau varate una in alta.
¹¹ Cand ele mergeau, mergeau in toate patru partile, si in vremea mersului nu se intorceau, ci incotro era indreptat capul heruvimului, intr-acolo mergeau, si in vremea mersului nu se intorceau.
¹² Tot trupul heruvimilor, spatele lor, mainile lor si aripile lor erau pline de ochi; asemenea si rotile, toate cele patru roti de jur imprejur...
¹³ Rotilor acestora, dupa cum am auzit eu, li s-a zis: "Galgal" (Vijelie).
¹⁴ Fiecare din fiintele acestea avea patru fete: fata intai era fata de heruvim, fata a doua era fata de om, cea de a treia era fata de leu si cea de a patra era fata de vultur.
¹⁵ Atunci heruvimii s-au ridicat; ei erau aceleasi fiare pe care le vazusem la raul Chebar.
¹⁶ Cand mergeau heruvimii, mergeau si rotile pe langa ei, iar cand heruvimii isi ridicau aripile ca sa se ridice de la pamant, nici rotile nu se desparteau, ci erau impreuna cu ei.
¹⁷ Cand aceia stateau, stateau si acestea; iar cand se ridicau aceia, si acestea se ridicau, pentru ca duhul fiarelor era si in ele.
¹⁸ Atunci slava Domnului s-a dus de la prag si s-a asezat pe heruvimi.
¹⁹ Iar heruvimii, intinzand aripile, s-au ridicat de la pamant inaintea ochilor mei si s-au dus insotiti de roti si s-au oprit la poarta cea dinspre rasarit a templului Domnului, si slava Dumnezeului lui Israel era deasupra lor.
²⁰ Acestia erau aceleasi fiare, pe care le vazusem eu la picioarele Dumnezeului lui Israel, la raul Chebar.
²¹ Fiecare avea cate patru fete si fiecare avea cate patru aripi, iar sub aripi aveau un fel de maini omenesti.
²² Chipul fetelor si infatisarea lor era ca acelea pe care le vazusem la raul Chebar, ba si ei insisi erau aceiasi. Fiecare mergea in partea inspre care era cu fata.

CAPITOLUL 11
Vedenia caldarii

  ¹ Atunci m-a ridicat Duhul si m-a dus la poarta de rasarit a templului Domnului, care este spre rasarit. Si iata in poarta, la intrare, erau douazeci si cinci de oameni si in mijlocul lor am vazut pe Iaazania, fiul lui Azur, si pe Pelatia, fiul lui Benaia, capeteniile poporului.
  ² Si mi-a zis Domnul: "Fiul omului, iata oamenii care gandesc nelegiuirea si care dau sfaturi rele in cetatea aceasta,
  ³ Zicand: "Inca n-a venit vremea sa ne zidim case; cetatea este cazanul, iar noi carnea".
  ⁴ De aceea prooroceste, fiul omului, prooroceste impotriva lor!"
  ⁵ Atunci S-a pogorat peste mine Duhul Domnului si mi-a zis: "Spune: Asa graieste Domnul: Casa lui Israel, cele ce ziceti voi si cele ce va vin in minte le stiu.
  ⁶ Multi ati ucis voi in cetatea aceasta si ati umplut ulitele ei de trupuri.
  ⁷ De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Ucisii pe care i-ati ingropat in ea sunt carnea, iar ea e caldarea. Pe voi insa va voi scoate din ea.
  ⁸ Voi va temeti de sabie, si sabie voi aduce asupra voastra, zice Domnul Dumnezeu.
  ⁹ Va voi scoate din ea, va voi da pe mana strainilor si va voi judeca.
¹⁰ De sabie veti cadea; la hotarele lui Israel va voi judeca, si veti cunoaste ca Eu sunt Domnul.
¹¹ Cetatea aceasta nu va fi pentru voi cazan, nici voi nu veti fi pentru ea carne; la hotarele lui Israel va voi judeca.
¹² Si veti cunoaste ca Eu sunt Domnul, ca nu v-ati purtat dupa poruncile Mele, nici legile Mele nu le-ati implinit, ci v-aii purtat dupa obiceiurile neamurilor care va inconjoara".
¹³ Pe cand prooroceam eu, Pelatia, fiul lui Benaia, a murit. Atunci eu am cazut cu fata la pamant si am strigat cu glas mare, zicand: "O, Doamne Dumnezeule, oare voiesti sa pierzi ce a mai ramas lui Israel?"
¹⁴ Atunci a fost catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
¹⁵ "Fiul omului, acestia sunt fratii tai, fratii tai de un sange cu tine, si toata casa lui Israel, carora locuitorii Ierusalimului le zic: "Departati-va de Domnul! Tara asta noua ni s-a dat de mostenire".
¹⁶ La aceasta sa zici: Asa zice Domnul Dumnezeu: Desi i-am departat printre popoare si desi i-am risipit prin tari, totusi voi fi pentru ei un locas sfant in acele tari unde ii voi risipi.
¹⁷ Dupa aceea zi: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Va voi aduna de prin popoare si va voi intoarce de prin tarile unde sunteti risipiti si va voi da pamantul lui Israel.
¹⁸ Atunci vor veni acolo si vor departa din el toate uraciunile si toti idolii.
¹⁹ Si le voi da aceeasi inima si duh nou voi pune in ei; voi scoate din trupul lor inima cea de piatra si le voi da inima de carne,
²⁰ Ca sa urmeze poruncile Mele si legile sa le pazeasca si sa le implineasca; vor fi poporul Meu, iar Eu le voi fi Dumnezeu.
²¹ Celor a caror inima este legata de idolii lor si de uraciunile lor le voi cere socoteala de purtarea lor", zice Domnul Dumnezeu.
²² Atunci heruvimii si-au intins aripile si rotile erau langa ei, iar slava Dumnezeului lui Israel, sus, deasupra lor.
²³ Apoi slava Domnului s-a ridicat din mijlocul cetatii si a stat deasupra muntelui, care se afla spre rasarit de cetate.
²⁴ Atunci iar m-a luat Duhul si m-a dus in Caldeea, la cei robiti, cuprins de vedeniile ce le aveam prin Duhul lui Dumnezeu. Si vedenia pe care o vazusem s-a departat de la mine.
²⁵ Si am spus celor ce au fost dusi in robie toate cuvintele Domnului pe care mi le descoperise El.

CAPITOLUL 12
Robia Ierusalimului.

  ¹ Fost-a catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
  ² "Fiul omului, traiesti in mijlocul unui neam razvratit. Acestia au ochi ca sa vada, dar nu vad; au urechi ca sa auda, dar nu aud, pentru ca sunt un neam de razvratiti.
  ³ Tu insa, fiul omului, fa-ti toate cele de trebuinta pentru pribegie si pleaca ziua, sub ochii lor, si pribegeste sub ochii lor din loc in loc, poate vor intelege ca sunt un neam de razvratiti.
  ⁴ Lucrurile tale sa le scoti cum se scot lucrurile la vreme de pribegie, ziua, in ochii lor, iar tu pleaca seara, in ochii lor, cum se pleaca in surghiun.
  ⁵ In ochii lor fa-ti spartura in zid pe unde vei iesi.
  ⁶ Pune-ti lucrurile pe umar in ochii lor si iesi pe intuneric, si fata sa si-o acoperi, ca sa nu vezi pamantul, caci te-am pus semn casei lui Israel".
  ⁷ Si am facut cum mi se poruncise: lucrurile mele, ca pe niste lucruri trebuincioase la vreme de pribegie, le-am scos ziua, iar seara mi-am sapat cu mana o spartura in zid si pe intuneric mi-am scos povara si am luat-o pe umar inaintea ochilor lor.
  ⁸ Apoi a fost catre mine cuvantul Domnului dimineata si mi-a zis:
  ⁹ "Fiul omului, casa lui Israel, neam de razvratiti, nu te-a intrebat ce faci?
¹⁰ Spune-le: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Aceasta este o prevestire pentru carmuitorul Ierusalimului si pentru toata casa lui Israel care se afla acolo.
¹¹ Si sa le mai spui: Eu sunt un semn pentru voi; ceea ce fac eu, aceea li se va face si lor: in pribegie si in robie vor merge.
¹² Si capetenia, care se afla intre ei, va lua povara pe umeri si pe intuneric va iesi prin zidul pe care il vor strapunge ca sa-l scoata afara. El isi va acoperi fata, ca sa nu vada cu ochii sai pamantul acesta.
¹³ Dar voi intinde mreaja Mea in calea lui si-l voi prinde in latul Meu, si-l voi duce la Babilon, in tara Caldeilor, dar el nu o va vedea si va muri acolo,
¹⁴ Iar pe toti cei dimprejurul lui, aparatorii lui si toata ostirea lui, o voi imprastia in toate vanturile si in urma lor voi trage sabia Mea.
¹⁵ Si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul, cand ii voi risipi printre popoare si-i voi imprastia pe fata pamantului.
¹⁶ Dar un mic numar din ei voi cruta de sabie, de ciuma si de foamete ca sa povesteasca popoarelor, la care vor merge, despre toate ticalosiile lor, si sa stie si ele ca Eu sunt Domnul".
¹⁷ Fost-a catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
¹⁸ "Fiul omului, tremurand sa-ti mananci painea ta si apa ta s-o bei amarat si necajit!
¹⁹ Spune poporului tarii: Asa graieste Domnul Dumnezeu despre locuitorii Ierusalimului si despre tara lui Israel: Cu intristare isi vor manca painea lor si apa lor si-o vor bea cu groaza, pentru ca tara lor va fi lipsita de orice belsug pentru nedreptatile tuturor celor ce o locuiesc.
²⁰ Orasele cele locuite ale lor vor fi daramate si tara pustiita si vor sti ca Eu sunt Domnul".
²¹ Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
²² "Fiul omului, ce inseamna zicatoarea care este la voi, in tara lui Israel: "Zilele se prelungesc si orice vedenie prooroceasca a pierit?"
²³ De aceea spune-le: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Nimici-voi aceasta zicatoare si o asemenea zicatoare nu se va mai auzi in tara lui Israel. Spune-le insa ca aproape este vremea si toata vedenia prooroceasca se va implini.
²⁴ Ca nu va mai ramane zadarnica nici o vedenie prooroceasca si nici o proorocie nu va mai fi mincinoasa in casa lui Israel.
²⁵ Caci Eu, Eu Domnul graiesc, si cuvantul care-l spun Eu se va implini si nu se va schimba. Neam de razvratiti, in zilele voastre am rostit cuvantul si-l voi implini", zice Domnul Dumnezeu.
²⁶ Si iarasi a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
²⁷ "Fiul omului, iata casa lui Israel zice: "Vedenia prooroceasca, pe care a vazut-o acesta, se va implini dupa multa vreme, pentru ca el prooroceste pentru niste timpuri departate".
²⁸ De aceea spune-le: "Asa graieste Domnul Dumnezeu: Nici unul din cuvintele Mele nu va fi amanat, ci cuvantul pe care-l voi rosti se va implini", zice Domnul Dumnezeu.

CAPITOLUL 13
Proorocii cei mincinosi

  ¹ Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
  ² "Fiul omului, rosteste profetie impotriva proorocilor lui Israel, care prevestesc, si zi celor ce proorocesc dupa indemnul inimii lor: Ascultati cuvantul Domnului!
  ³ Asa graieste Domnul Dumnezeu: Vai de proorocii cei mincinosi, care urmeaza duhul lor si nu vad nimic!
  ⁴ Proorocii tai, Israele, sunt ca vulpile din ruine.
  ⁵ La sparturile zidurilor nu se suie, nici nu apara cu zid casa lui Israel, ca sa stea tare la lupta in ziua Domnului.
  ⁶ Vedeniile lor sunt desarte si prevestirile lor mincinoase; ei zic: "Domnul a spus", dar Domnul nu i-a trimis si ei incredinteaza ca se va implini cuvantul lor.
  ⁷ Domnul intreaba: Vedeniile ce le-ati vazut nu sunt ele, oare, desarte si prevestirile ce le-ati rostit nu sunt ele, oare, mincinoase? Voi ziceti: Domnul a spus, dar Eu n-am spus.
  ⁸ De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Pentru ca spuneti lucruri desarte si pentru ca vedeniile voastre sunt minciuni, iata Eu vin impotriva voastra, zice Domnul Dumnezeu.
  ⁹ Mana Mea va fi impotriva acestor prooroci, care vad lucruri desarte si prevestesc minciuni; in sfatul poporului Meu ei nu vor fi, nici nu se vor inscrie in cartea casei lui Israel si vor sti ca Eu sunt Domnul Dumnezeu.
¹⁰ Pentru ca duc poporul Meu in ratacire, spunand: "Pace", atunci cand nu e pace; si pentru ca atunci cand el face zid, ei il tencuiesc cu ipsos.
¹¹ Spune celor ce tencuiesc zidul ca acesta va cadea. Ploaie potopitoare se va varsa, pietre de grindina vor cadea, si puhoi vijelios va dobori zidul.
¹² Iata el va cadea; atunci nu va vor intreba oare: "Unde este tencuiala cu care l-ati acoperit?"
¹³ De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Iata, Eu, in mania Mea, voi slobozi furtuna mare, ploaie potopitoare voi varsa in urgia Mea si in mania Mea va cadea grindina pustiitoare.
¹⁴ Si voi darama zidul pe care voi l-ati acoperit cu ipsos si-l voi dobori la pamant; temeliile lui se vor dezgoli si el va cadea; o data cu el, veti pieri si voi si veti sti ca Eu sunt Domnul.
¹⁵ Asa imi voi potoli mania Mea impotriva zidului si impotriva celor ce l-au acoperit cu ipsos si va voi zice: Nu mai este zidul, nici cei ce l-au tencuit;
¹⁶ Nu mai sunt proorocii lui Israel care au proorocit Ierusalimului si i-au prevestit vedenii de pace, atunci cand nu era pace, zice Domnul Dumnezeu.
¹⁷ Iar tu, fiul omului, indreapta-ti fata spre fiicele poporului tau, care proorocesc dupa inima lor; rosteste impotriva lor proorocie,
¹⁸ Si le spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Vai de cele ce cos pernite fermecate pentru subsuori si fac marame pentru capul celor de orice statura, pentru a vana sufletele! Au doar vanand sufletele poporului Meu, va veti mantui sufletele voastre?
¹⁹ Voi Ma necinstiti inaintea poporului Meu pentru o mana de orz si pentru o bucata de paine, ucigand sufletele care nu trebuie sa moara, crutand viata sufletelor care nu trebuie sa traiasca si amagind astfel pe poporul Meu, care asculta minciuna.
²⁰ De aceea asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata Eu sunt impotriva pernitelor voastre fermecate, cu care voi prindeti sufletele in lat ca pe pasari; vi le voi smulge de la subsuori si voi da drumul sufletelor, pe care voi le prindeti in lat.
²¹ Voi sfasia maramele voastre si voi izbavi poporul Meu din mainile voastre, ca sa nu mai fie prada in mainile voastre si veti sti ca Eu sunt Domnul.
²² Pentru ca intristati prin minciuni inima dreptului, pe care Eu n-am voit sa o intristez, si pentru ca sprijiniti bratul celui nelegiuit, ca acesta sa nu se intoarca de la calea lui cea rea spre a-si pastra viata.
²³ De aceea nu veti mai avea vedenii desarte si in viitor nu veti mai rosti prevestiri; voi izbavi poporul Meu din mainile voastre si veti cunoaste ca Eu sunt Domnul".

CAPITOLUL 14
Pedeapsa profetilor mincinosi.

  ¹ Atunci au venit la mine cativa din batranii lui Israel si au sezut inaintea mea.
  ² Si a fost catre mine cuvantul Domnului si a zis:
  ³ "Fiul omului, acesti barbati isi poarta idolii in inima si isi au ochii atintiti spre ceea ce i-a facut sa cada in nedreptati. Pot Eu oare sa le raspund?
  ⁴ De aceea graieste cu ei si le spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Daca cineva din casa lui Israel, care poarta in inima sa idolii sai si isi are privirile atintite spre ceea ce l-a facut sa cada in nedreptati, va veni sa intrebe pe prooroc, oare as putea Eu, Domnul, sa-i dau raspuns, din cauza multimii idolilor lui?
  ⁵ Sa inteleaga dar casa lui Israel in inima sa, caci ei cu totii au ajuns straini de Mine, prin idolii lor.
  ⁶ De aceea spune casei lui Israel: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Abateti-va si va intoarceti de la idolii vostri si de la toate uraciunile voastre intoarceti-va fata.
  ⁷ Ca daca cineva din casa lui Israel si din strainii care traiesc in Israel s-a departat de la Mine, ingaduind idolii in inima sa si atintindu-si ochii spre ceea ce l-a facut sa cada in nedreptati, va veni la prooroc ca sa Ma intrebe prin el, ii voi raspunde Eu oare?
  ⁸ Voi indrepta fata Mea impotriva omului aceluia, il voi face sa fie semn si pilda si-l voi pierde din poporul Meu si veti cunoaste ca Eu sunt Domnul.
  ⁹ Iar daca proorocul va amagi si va spune cuvant, ca si cum Eu, Domnul, i l-as fi spus, atunci Eu imi voi intinde mana si-l voi starpi din poporul Meu Israel.
¹⁰ Si asa isi vor lua toti pedeapsa pentru nelegiuirea lor; cum va fi pedeapsa celui ce intreaba, asa va fi si pedeapsa celui ce prooroceste,
¹¹ Ca in viitor casa lui Israel sa nu se mai abata de la Mine si ca sa nu se mai intineze cu tot felul de nelegiuiri; ca sa fie poporul Meu, iar Eu sa fiu Dumnezeul lor", zice Domnul Dumnezeu.
¹² Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
¹³ "Fiul omului, daca vreo tara ar pacatui inaintea Mea, abatandu-se in chip nelegiuit de la Mine, si Eu as intinde mana Mea asupra ei, as zdrobi in ea tot spicul de grau si as trimite asupra ei foametea si as incepe sa pierd in ea pe oameni si dobitoace;
¹⁴ Daca s-ar afla acolo cei trei barbati: Noe, Daniel si Iov, apoi acestia, prin dreptatea lor, si-ar scapa numai viata lor, zice Domnul Dumnezeu.
¹⁵ Sau daca as trimite asupra acestui pamant fiare rele, care l-ar vaduvi de popor, si daca tel din pricina fiarelor ar ajunge pustiu si de nestrabatut,
¹⁶ Atunci acesti trei barbati, aflandu-se in el, precum este de adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul, tot asa este de adevarat ca ei n-ar scapa nici pe fii, nici pe fiice, ci numai ei singuri ar scapa, iar tara ar ajunge pustie.
¹⁷ Sau daca as aduce in tara aceasta sabie si as zice: "Sabie, strabate tara" si as incepe a pierde acolo pe oameni si animale,
¹⁸ Atunci acesti trei barbati, aflandu-se in ea, precum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat, zice Domnul, ca ei n-ar scapa nici pe fii, nici pe fiice, ci numai ei singuri ar scapa.
¹⁹ Sau daca Eu as trimite ciuma in tara aceasta si as revarsa asupra ei urgia Mea in varsare de sange, ca sa pierd din ea si pe oameni si pe animale,
²⁰ Apoi Noe, Daniel si Iov, aflandu-se in ea, precum este adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul, tot asa este de adevarat ca n-ar scapa nici fii, nici fiice; prin dreptatea lor ei si-ar scapa numai viata lor".
²¹ Ca asa zice Domnul Dumnezeu: "Chiar de as trimite aceste patru pedepse grozave ale Mele: sabia, foametea, fiarele salbatice si ciuma impotriva Ierusalimului, ca sa starpesc din el oamenii si dobitoacele,
²² Si atunci va ramane in ei o ramasita de fii si fiice, care vor fi scosi de acolo. Iata ei vor veni la voi si voi veti vedea purtarea lor si faptele dor si va veti mangaia de nenorocirea pe care Eu am adus-o asupra Ierusalimului si de toate cate am adus asupra lui.
²³ Ei va vor mangaia, cand veti vedea purtarea lor si faptele lor, si veti cunoaste ca nu in zadar am facut Eu toate cate am facut in el", zice Domnul Dumnezeu.

CAPITOLUL 15
Ierusalimul comparat cu lemnul vitei.

  ¹ Si a fost iarasi cuvantul Domnului catre mine:
  ² "Fiul omului, ce intaietate are lemnul de vita de vie fata de oricare alt lemn, si coarda de vita de vie intre arborii din padure?
  ³ Se ia oare din el vreo bucatica pentru vreun lucru? Se ia oare din el macar pentru un cui, ca sa atarni in el un lucru oarecare?
  ⁴ Iata el se da focului spre ardere; amandoua capetele lui le mistuie focul, si mijlocul arde si el. Va mai fi el bun de ceva?
  ⁵ Nici cand era intreg nu era bun la ceva, cu atat mai mult nu va fi acum, cand l-a mistuit focul; acum cand a ars se mai poate face ceva cu el?
  ⁶ De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Precum lemnul de vita de vie dintre arborii padurii l-am dat focului ca sa-l arda, asa voi da si pe locuitorii Ierusalimului.
  ⁷ Imi voi intoarce fata Mea impotriva lor. Dintr-un foc au scapat, dar focul ii va mistui, si veti sti ca Eu sunt Domnul, cand imi voi intoarce fata impotriva lor.
  ⁸ Voi face din tara un pustiu, pentru ca ei Mi-au fost necredinciosi", zice Domnul Dumnezeu.

CAPITOLUL 16
Darurile lui Dumnezeu asupra Ierusalimului. Patima desfranarii.

  ¹ Fost-a cuvantul Domnului catre mine:
  ² "Fiul omului, spune Ierusalimului uraciunile lui,
  ³ Si-i spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu catre fiica Ierusalimului: Obarsia ta si patria ta e tara Canaan; tatal tau e amoreu si mama ta e hetita.
  ⁴ La nasterea ta, in ziua in care te-ai nascut, nu ti s-a taiat buricul si cu apa n-ai fost spalata pentru curatire si cu sare n-ai fost sarata, nici cu scutece infasata.
  ⁵ Ochiul nimanui nu s-a induiosat spre tine, ca din mila de tine sa-ti fi facut vreuna din acestea; ci ai fost aruncata in camp din dispret catre viata ta, in ziua nasterii tale.
  ⁶ Si am trecut Eu pe langa tine si te-am vazut zbatandu-te in sangele tau si ti-am zis: "Traieste in sangele tau!" Asa ti-am zis: "Traieste in sangele tau!"
  ⁷ Si te-am inmultit ca pe iarba campului; ai crescut, te-ai facut mare si ai ajuns la o frumusete desavarsita; si s-a ridicat pieptul si ti-a crescut parul; dar erai goala, de tot goala.
  ⁸ Atunci am trecut Eu pe langa tine si te-am vazut, si iata aceea era vremea ta, vremea iubirii. Atunci mi-am intins Eu poala mantiei Mele peste tine si am acoperit goliciunea ta, si-am facut un juramant, am facut un legamant cu tine, zice Domnul Dumnezeu si tu ai fost a Mea.
  ⁹ Apoi te-am spalat cu apa, am curatit de pe tine sangele tau si te-am uns cu untdelemn.
¹⁰ Ti-am dat vesminte brodate, incaltaminte de piele fina, o legatura de vison pentru cap si o mantie de matase.
¹¹ Te-am gatit cu podoabe si ti-am pus bratari la maini si salbe la gat.
¹² Ti-am dat inel in nas si cercei in urechi si pe cap ti-am pus o coroana minunata.
¹³ Asa ai fost impodobita cu aur si cu argint si imbracamintea ta era de vison, de matase si de tesaturi brodate; te-ai hranit cu paine din cea mai buna faina de grau, cu miere si untdelemn, si erai foarte frumoasa si ai ajuns la vrednicia de regina.
¹⁴ Ai fost renumita printre neamuri pentru frumusetea ta, pentru ca ea era desavarsita datorita stralucirii Mele cu care te-am imbracat", zice Domnul Dumnezeu.
¹⁵ Dar tu te-ai increzut in frumusetea ta si, folosindu-te de renumele tau, ai inceput sa te desfranezi; si-ai cheltuit desfranarea ta cu tot trecatorul, dandu-te pe tine lui.
¹⁶ Ai luat din hainele tale, ca sa-ti faci locuri inalte in culori felurite, si te-ai desfranat acolo, cum niciodata nu s-a intamplat si nici nu va mai fi.
¹⁷ Ai luat lucrurile tale de gateala, facute din aurul Meu si din argintul Meu, pe care ti le-am dat Eu, si ti-ai facut chipuri de barbat si te-ai desfranat cu ele.
¹⁸ Ai luat hainele tale cele brodate si i-ai imbracat pe ei cu ele; ai pus inaintea lor uleiul si tamaia Mea.
¹⁹ Si painea Mea, pe care Eu ti-o dadeam tie; faina de grau, uleiul si mierea, pe care Eu ti le dadeam tie, tu le puneai inaintea lor spre miros de buna mireasma; iata ce s-a intamplat, zice Domnul Dumnezeu.
²⁰ Ai luat pe fiii tai si pe fiicele tale pe care Mi i-ai nascut Mie si i-ai adus lor jertfa spre mancare. Dar putin te-ai desfranat tu oare?
²¹ Ba tu si pe fiii Mei i-ai junghiat si i-ai dat lor, trecandu-i prin foc.
²² Pe langa toate uraciunile si desfranarile tale tu nu ti-ai adus aminte de zilele tineretii tale, cand erai goala, cu totul goala, zbatandu-te si aruncata in sangele tau.
²³ Dupa toate nelegiuirile tale, vai, vai de tine, zice Domnul Dumnezeu.
²⁴ Ca ti-ai facut case de desfranare, ai asezat locuri inalte in fiecare piata;
²⁵ La raspantia fiecarui drum ti-ai facut locuri inalte, ti-ai batjocorit frumusetea ta si ti-ai aratat picioarele inaintea fiecarui trecator si ti-ai inmultit desfranarile.
²⁶ Te-ai desfranat cu fiii Egiptului, vecinii tai, oameni inalti la statura, si ti-ai inmultit desfranarile, maniindu-Ma pe Mine.
²⁷ Iata, Mi-am intins asupra ta mana Mea, am imputinat cele menite pentru tine si te-am lasat prada fetelor Filistenilor, dusmancele tale, care s-au rusinat de purtarea ta cea nelegiuita.
²⁸ Tu te-ai desfranat cu Asirienii si nu te-ai saturat; te-ai desfranat cu ei, dar nu te-ai multumit cu atat,
²⁹ Ci ai inmultit desfranarile tale din pamantul Canaan pana in pamantul Caldeii, dar nici cu atat nu te-ai multumit.
³⁰ Cat de obosita trebuie sa fie inima ta, zice Domnul Dumnezeu, dupa ce ai facut toate acestea, ca o desfranata nestapanita!
³¹ Cand ti-ai facut case de desfranare la fiecare raspantie de drum si ti-ai facut locuri inalte in fiecare piata, nu erai ca o desfranata, pentru ca respingeai darurile,
³² Ci ca o femeie adultera, care, in locul barbatului sau, primeste pe altii.
³³ Tuturor desfranatelor se dau daruri; tu insa dadeai insati daruri amantilor tai si ii cumparai, ca sa vina acestia din toate partile la tine si sa se desfraneze cu tine.
³⁴ La tine desfranarile tale se petreceau in alt fel decat se intampla cu femeile; nu umblau barbatii dupa tine, ci tu dadeai daruri, iar tie nu ti se dadeau daruri, si deci tu te-ai purtat cu totul altfel decat altele.
³⁵ De aceea asculta, desfranato, cuvantul Domnului:
³⁶ Asa zice Domnul Dumnezeu: Pentru ca tu ti-ai varsat astfel banii tai si pentru ca in desfranarile tale si s-a descoperit goliciunea ta inaintea amantilor tai si inaintea tuturor oamenilor tai nerusinati si pentru sangele fiilor tai, pe care tu i-ai dat lor,
³⁷ Pentru toate acestea iata Eu voi aduna pe toti amantii tai cu care te-ai desfranat tu si pe care i-ai iubit si pe toti aceia pe care i-ai urat, si-i voi aduna pretutindeni impotriva ta si voi descoperi inaintea lor goliciunea ta si vor vedea toata rusinea ta.
³⁸ Te voi judeca cum se judeca femeile adultere si cele ce varsa sange si te voi preda urgiei si pismei;
³⁹ Te voi da in mainile acelora si ei vor darama casele tale de desfranare, vor risipi locurile tale inalte, vor rupe de pe tine hainele tale, vor lua podoabele tale si te vor lasa goala, de tot goala.
⁴⁰ Voi strange impotriva ta adunare si te vor ucide cu pietre si cu sabie te vor taia.
⁴¹ Vor arde casele tale cu foc si te vor judeca inaintea ochilor multor femei; asa voi pune capat desfranarii tale si nu vei mai face daruri.
⁴² Imi voi potoli cu tine urgia Mea si Ma voi linisti si nu Ma vai mai mania.
⁴³ Pentru ca tu nu ti-ai adus aminte de zilele tineretii tale si de toate cu cate M-ai maniat, iata si Eu voi intoarce purtarea ta asupra capului tau, zice Domnul Dumnezeu, ca tu sa nu te mai dedal desfraului cu toti idolii tai.
⁴⁴ Iata, tot cel ce graieste in pilde poate sa zica de tine: "Cum e mama, asa e si fiica!"
⁴⁵ Tu esti cu adevarat fiica mamei tale, care si-a lepadat barbatul si copiii; tu esti cu adevarat sora surorilor tale, care si-au lepadat barbatii si copiii lor. Mama voastra este hetita si tatal vostru amoreu.
⁴⁶ Iar sora ta cea mai mare este Samaria, care traieste cu fiicele sale in stanga ta. Iar sora ta cea mai mica, aceea care traieste la dreapta ta, este Sodoma cu fiicele ei.
⁴⁷ Tu insa n-ai mers nici macar pe caile lor si nici macar la uraciunile lor nu te-ai marginit; aceasta si s-a parut putin; tu te-ai aratat mai stricata decat ele in toate caile tale.
⁴⁸ Viu sunt Eu, zice Domnul Dumnezeu; Sodoma, sora ta, n-a facut nici ea, nici fiicele ei ce-ai facut tu si fiicele tale.
⁴⁹ Iata care au fost faradelegile Sodomei, sora ta, si ale fiicelor ei: mandria, imbuibarea si trandavia; iar mainile saracului si ale celui nevoias nu le-au sprijinit.
⁵⁰ Ele s-au mandrit si au facut uraciune inaintea Mea; de aceea le-am si nimicit, cum ai vazut.
⁵¹ Iar Samaria n-a pacatuit nici pe jumatate din ce ai pacatuit tu. Tu le-ai intrecut in uraciuni si prin uraciunile tale, pe care le-ai facut tu, surorile tale s-au dovedit mai drepte decat tine.
⁵² Poarta-ti dar rusinea ta si tu, ceea ce osandeai pe surorile tale; fata de pacatele tale, cu care tu te-ai batjocorit, acelea sunt mai drepte decat tine. Roseste dar de rusine si tu si du-ti batjocura ta, pentru ca ai indreptatit astfel pe surorile tale.
⁵³ Dar Eu voi aduce inapoi pe prinsii lor de razboi, pe prinsii de razboi ai Sodomei si ai fiicelor ei, pe prinsii de razboi ai Samariei si ai fiilor ei si pe prinsii tai de razboi in mijlocul lor,
⁵⁴ Ca sa-ti porti rusinea ta si sa te rusinezi de tot ceea ce ai facut, servind ca mangaiere pentru ele.
⁵⁵ Surorile tale, Sodoma, si fiicele ei, se vor intoarce la starea lor de mai inainte; Samaria si fiicele ei se vor intoarce la starea lor de mai inainte; si tu si fiicele tale va veti intoarce la starea voastra de altadata.
⁵⁶ De sora ta, Sodoma, nici pomenire nu a fost pe buzele tale in zilele trufiei tale,
⁵⁷ Pana nu se descoperise goliciunea ta, ca in zilele batjocurei ce ti-a venit din partea fiicelor Siriei si a tuturor celor ce o inconjoara, din partea fiicelor Filistenilor, care din toate partile se uitau la tine cu dispret.
⁵⁸ Tu suferi din pricina desfraului tau si din pricina ticalosiei tale, zice Domnul Dumnezeu;
⁵⁹ Ca asa graieste Domnul Dumnezeu: Ma voi purta cu tine, cum te-ai purtat tu, dispretuind juramantul prin ruperea legamantului.
⁶⁰ Dar Eu Imi voi aduce aminte de legamantul Meu incheiat cu tine in zilele tineretii tale si voi innoi cu tine un asezamant vesnic.
⁶¹ Si tu iti vei aduce aminte de caile tale si-ti va fi rusine cand vei incepe sa primesti la tine pe surorile tale, cele mai mari decat tine si pe cele mai mici decat tine si cand Eu le voi da tie ca fiice, insa nu dupa asezamantul tau.
⁶² Voi innoi asezamantul Meu cu tine si vei cunoaste ca Eu sunt Domnul,
⁶³ Ca sa-ti aduci aminte si sa te rusinezi, ca pe viitor sa nu poti nici gura sa-ti deschizi de rusine, cand iti voi ierta ceea ce ai facut", zice Domnul Dumnezeu.

CAPITOLUL 17
Pilda vulturului si a cedrului.

  ¹ Fost-a iarasi cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
  ² "Fiul omului, spune casei lui Israel o ghicitoare, spune-i o pilda
  ³ Si zi: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Un vultur mare eu aripi mari, cu pene lungi, pufos si pestrit a zburat in Liban si a frant varful unui cedru.
  ⁴ A rupt pe cel mai de sus din lastarii lui cei tineri si l-a adus in tara Canaanului si l-a pus intr-o cetate de negustori;
  ⁵ A luat apoi pe unul din lastarii cedrului si l-a pus intr-un pamant roditor, l-a sadit langa o apa mare, ca pe o salcie.
  ⁶ Si lastarul a crescut si s-a facut un butuc de vita intins, dar nu inalt, ale carui ramuri se intorceau spre vultur, iar radacinile ii erau sub el; el s-a facut vita, a dat lastari si a facut coarde.
  ⁷ Si a mai fost un alt vultur cu aripi mari si pufos. Si iata acest butuc de vita s-a intins spre el cu radacinile si cu coardele sale, ca sa-l ude acela mai mult decat era udat in locul unde fusese sadit.
  ⁸ El era sadit intr-o tarina buna, la niste ape mari, incat isi putea intinde vitele ca sa aduca rod si sa ajunga un minunat butuc de vie.
  ⁹ Spune dar: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Spori-va el oare? Nu cumva i se vor smulge radacinile si i se vor rupe vitele, incat sa se usuce? Toti lastarii tineri, care au crescut din el se vor usca. Si se va smulge din radacinile lui nu cu putere mare, nici cu oameni multi.
¹⁰ Iata, desi a fost sadit, ii va merge oare, bine? Oare nu se va usca indata ce se va atinge de el vantul de rasarit? Se va usca pe musuroiul pe care a fost sadit".
¹¹ Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
¹² "Spune neamului de razvratiti: Oare nu stiti ce inseamna acestea? Spune: Iata a venit regele Babilonului la Ierusalim si a luat pe rege si pe capeteniile lui si i-a dus cu sine in Babilon.
¹³ A luat pe unul din neamul regesc si a incheiat cu acela legamant, l-a legat  cu juramant, iar pe puternicii tarii i-a luat cu sine,
¹⁴ Ca regatul sa ramana ascultator si fara trufie, ca sa pazeasca legamantul si sa-s fie credincios.
¹⁵ Dar acela s-a departat de el, trimitandu-si soli in Egipt ca sa li se dea cai si oameni multi. Va izbuti el oare si va scapa el, cel ce a facut una ca aceasta? El a calcat invoiala; va scapa el oare?
¹⁶ Precum este adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul Dumnezeu, tot asa este adevarat ca acolo unde sade regele care l-a facut pe el rege, adica la Babilon, va muri, pentru ca a nesocotit juramantul pe care l-a dat aceluia si a calcat legamantul incheiat cu el.
¹⁷ Faraon cu puterea cea mare si cu multimea poporului nu va face nimic pentru el in acest razboi, cand se va ridica val si se vor zidi turnuri de impresurare spre pieirea a multe suflete.
¹⁸ El a nesocotit juramantul, ca sa calce legamantul, si iata ti-a dat mana si a facut toate acestea si nu va scapa.
¹⁹ De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Precum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat ca juramantul Meu, pe care l-a nesocotit, si legamantul Meu, pe care l-a calcat, le voi intoarce asupra capului sau;
²⁰ Voi arunca asupra lui mreaja Mea si va fi prins in laturile Mele; il voi aduce la Babilon si acolo Ma voi judeca cu el pentru necredinciosia lui fata de Mine.
²¹ Iar toti fugarii lui din toate taberele lui vor cadea de sabie, si cei ramasi vor fi imprastiati in toate vanturile si veti cunoaste ca Eu, Domnul, am zis acestea".
²² Asa zice Domnul Dumnezeu: "Voi lua din varful cedrului celui inalt un lastar si-l voi sadi; din crestetul lui voi rupe lastarul cel plapand si-l voi sadi pe un munte inalt si maret.
²³ Pe muntele cel inalt al lui Israel il voi sadi si va slobozi ramuri, va aduce rod, si se va face un cedru falnic si vor locui in el tot felul de pasari; tot felul de inaripate vor locui in umbra ramurilor lui.
²⁴ Si vor cunoaste toti pomii campului ca Eu, Domnul, pomul inalt il fac mic si pe cel mic il fac inalt; pomul verde il usuc si pomul uscat il inverzesc. Eu, Domnul, am spus acestea".

CAPITOLUL 18
Indemn la pocainta.

  ¹ Si a mai fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
  ² "Pentru ce spuneti voi in tara lui Israel pilda aceasta si ziceti: Parintii au mancat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii?
  ³ Precum este adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul Dumnezeu, tot asa este de adevarat ca pe viitor nu se va mai grai pilda aceasta lui Israel.
  ⁴ Ca iata toate sufletele sunt ale Mele; cum este al Meu sufletul tatalui, tot asa si sufletul fiului; sufletul care a gresit va muri.
  ⁵ De este cineva drept si face judecata si dreptate;
  ⁶ De nu mananca jertfit in munte si spre idolii casei lui Israel nu-si intoarce ochii sai; femeia aproapelui sau nu o necinsteste si de femeie nu se apropie in timpul perioadei ei de necuratie;
  ⁷ Pe nimeni nu stramtoreaza si datornicului ii intoarce zalogul, furt nu face, celui flamand ii da din painea sa si pe cel gol il imbraca cu haina;
  ⁸ Banii sai cu camata nu-i da si camata nu ia; de la nedreptate mainile si le stapaneste si judecata dintre un om si altul o face cu dreptate;
  ⁹ De se poarta dupa poruncile Mele si legile Mele cu credinciosie le pazeste, acela este drept si fara indoiala viu va fi, zice Domnul Dumnezeu.
¹⁰ Dar de i s-a nascut fiu hot, care varsa sange sau face ceva de felul acesta,
¹¹ Si care nu urmeaza calea tatalui sau, ci mananca cele jertfite in munti, necinsteste femeia aproapelui sau;
¹² Pe sarac si pe lipsit il apasa, rapeste avutul altuia si zalogul nu-l intoarce; isi ridica ochii la idoli si face ticalosii;
¹³ Banii si-i da cu dobanda si ia camata; unul ca acesta va trai oare? Nu! De va face asemenea ticalosii nu va trai, ci sigur va muri si sangele lui va fi asupra lui.
¹⁴ Iar de i s-a nascut un fiu, care, vazand pacatele, vazand toate cate le-a facut tatal sau, el se pazeste si nu face nimic asemenea;
¹⁵ In munti nu mananca jertfe idolesti, nu-si ridica ochii spre idolii cei mincinosi ai casei lui Israel si femeia aproapelui sau nu o necinsteste;
¹⁶ Pe nimeni nu apasa, zalog nu ia si avutul altuia nu-l risipeste; celui flamand ii da din painea sa, cu haina sa imbraca pe cel gol;
¹⁷ Pe sarac nu asupreste, nu ia nici camata, nici dobanda; poruncile Mele le pazeste si se poarta dupa legile Mele; acest om nu va muri pentru nedreptatile parintelui sau, ci in veci va trai.
¹⁸ Iar tatal sau, pentru ca a apasat pe altii, a rapit ceea ce era al fratelui sau si a facut in poporul sau ceea ce nu era ingaduit, iata va muri pentru nedreptatea sa.
¹⁹ Dar veti zice: Pentru ce fiul sa nu poarte nedreptatea tatalui sau? Pentru ca fiul a facut ceea ce era drept si legiuit si toate legile Mele le-a tinut si le-a implinit; de aceea va trai.
²⁰ Sufletul care pacatuieste va muri. Fiul nu va purta nedreptatea tatalui, si tatal nu va purta nedreptatea fiului. Celui drept i se va socoti dreptatea sa, iar celui rau, rautatea sa.
²¹ Dar daca cel rau se intoarce de la nelegiuirile sale pe care le-a facut si pazeste toate legile Mele si face ceea ce e bun si drept, el va trai si nu va muri.
²² Nu se vor pomeni deloc nelegiuirile pe care el le va fi facut, ci va trai pentru dreptatea pe care va fi facut-o.
²³ Oare voiesc Eu moartea pacatosului, zice Domnul Dumnezeu - si nu mai degraba sa se intoarca de la caile sale si sa fie viu?
²⁴ Dar si dreptul, daca se va abate de la dreptatea sa si se va purta cu nedreptate si va face toate acele ticalosii pe care le face nelegiuitul, va fi el oare viu? Toate faptele lui bune, pe care le va fi facut, nu se vor pomeni, ci pentru nelegiuirea sa, pe care va fi facut-o, si pentru pacatele sale, pe care le-a savarsit, va muri.
²⁵ Dar voi ziceti: "Calea Domnului nu este dreapta". Ascultati, casa lui Israel: Oare calea Mea nu este dreapta, sau nu sunt drepte caile voastre?
²⁶ Daca cel drept se abate de la dreptatea sa si face nelegiuire si din pricina aceasta moare, apoi el moare pentru nelegiuirea sa, pe care a facut-o.
²⁷ Si cel nelegiuit, daca se intoarce de la nelegiuirea sa, pe care a facut-o si face judecata si dreptate, isi intoarce sufletul sau la viata;
²⁸ Caci el a vazut si s-a intors de la toate nelegiuirile sale, pe care le-a facut; de aceea va fi viu si nu va muri.
²⁹ Insa casa lui Israel zice: "Calea Domnului nu este dreapta". Casa lui Israel, oare calea Mea nu este dreapta, sau nu sunt drepte caile voastre?
³⁰ De aceea va voi judeca pe voi din casa lui Israel, pe fiecare dupa caile sale, zice Domnul Dumnezeu; pocaiti-va si va intoarceti de la toate nelegiuirile voastre, ca necredinta sa nu va fie piedica.
³¹ Lepadati de la voi toate pacatele voastre cu care ati gresit si va faceti o inima noua si un duh nou. De ce sa muriti voi, casa lui Israel?
³² Caci Eu nu voiesc moartea pacatosului, zice Domnul Dumnezeu; intoarceti-va deci si traiti!"

CAPITOLUL 19
Pilda leoaicei si a viei.

  ¹ Iar tu, fiul omului, fa o tanguire pentru capeteniile lui Israel si spune:
  ² "Ce este mama ta? O leoaica! Ea a dormit intre lei si intre puii de leu si-a alaptat puii sai.
  ³ A crescut pe unul din puii sai, care s-a facut leu, si a invatat sa sfasie prada, si a mancat oameni.
  ⁴ Si auzind popoarele de dansul, a fost prins in groapa lor si l-au adus in lanturi in tara Egiptului.
  ⁵ Asteptand leoaica putin timp si vazand ca asteptarea sa este zadarnica, a luat pe altul din puii sai si l-a facut leu.
  ⁶ Acesta, facandu-se leu, a inceput sa umble printre lei si a invatat sa sfasie prada si a mancat oameni;
  ⁷ A atacat casele lor si le-a pustiit cetatile; si de larma ragetului lui, tara si locuitorii ei s-au ingrozit si s-a pustiit tara si toate satele ei.
  ⁸ Atunci s-au sculat impotriva lui neamurile din tinuturile vecine, si-au intins cursele lor impotriva lui si el a fost prins in groapa lor;
  ⁹ Atunci l-au pus in lanturi intr-o cusca si l-au dus la regele Babilonului; apoi l-au varat intr-o cetate, ca sa nu se mai auda glasul lui prin muntii lui Israel.
¹⁰ Mama ta a fost ca o vita de vie, rasadita langa apa; ramuroasa si roditoare a fost ea din pricina belsugului de apa.
¹¹ Si ea avea coarde tari, pentru sceptre regale, si si-a ridicat trunchiul sau sus printre ramuri dese si atragea privirile cu inaltimea ei si multimea ramurilor ei.
¹² Dar a fost rupta cu manie si aruncata la pamant, vantul de rasarit a uscat rodul ei; ramurile ei cele puternice au fost rupte, s-au uscat si le-a mistuit focul.
¹³ Iar acum ea a fost sadita in pustiu, intr-un pamant sec si insetat.
¹⁴ Din trunchiul ce poarta ramurile ei a iesit foc, a mistuit rodul ei si nu au mai ramas in ea coarde puternice pentru sceptrele regale. Aceasta este cantare de jale si de jale va ramane".

CAPITOLUL 20
Mustrari poporului lui Israel.

  ¹ In ziua a zecea a lunii a cincea din anul al saptelea al robiei lui Ioiachim, au venit niste barbati dintre batranii lui Israel sa intrebe pe Domnul si au sezut inaintea fetei mele.
  ² Atunci a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
  ³ "Fiul omului, vorbeste cu batranii lui Israel si spune-le: Asa zice Domnul Dumnezeu: Ati venit sa Ma intrebati? Precum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat ca nu voi da raspuns, zice Domnul Dumnezeu.
  ⁴ Vrei sa-i judeci, fiul omului? Daca vrei sa-i judeci, spune-le ticalosiile parintilor lor.
  ⁵ Si spune-le: Asa zice Domnul Dumnezeu: In ziua in care am ales pe Israel si, ridicandu-Mi mana, M-am jurat semintiei casei lui Iacov si M-am descoperit lor in tara Egiptului si, ridicandu-Mi mana, le-am zis: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru;
  ⁶ In ziua aceea, ridicandu-Mi mina, M-am jurat lor sa-i scot din tara Egiptului si sa-i duc in tara pe care o alesesem pentru ei, in care curge lapte si miere, cea mai frumoasa dintre toate tarile.
  ⁷ Si le-am zis: Lepadati fiecare ticalosiile de la ochii vostri si nu va mai intinati cu idolii Egiptului, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!
  ⁸ Dar ei s-au razvratit impotriva Mea si n-au vrut sa Ma asculte; nimeni n-a lepadat ticalosiile de la ochii sai si idolii Egiptului nu i-a parasit. Atunci am zis: Voi varsa asupra lor mania Mea si urgia Mea o voi deserta peste ei in mijlocul tarii Egiptului.
  ⁹ Insa, daca i-am scos din tara Egiptului, am facut aceasta pentru ca numele Meu sa nu fie pangarit in ochii neamurilor printre care se aflau ei si inaintea carora Ma descoperisem, ca sa-i scot din tara Egiptului.
¹⁰ Scotandu-i din tara Egiptului, i-am adus in pustiu.
¹¹ Si le-am dat legile Mele, le-am aratat randuielile Mele, prin care omul, care le va tine, va trai.
¹² De asemenea le-am dat si zilele Mele de odihna, ca sa fie semn intre Mine si ei, ca sa cunoasca ei ca Eu sunt Domnul, Sfintitorul lor.
¹³ Insa casa lui Israel s-a razvratit impotriva Mea in pustiu; dupa legile Mele n-a umblat si a lepadat randuielile Mele, pe care omul trebuie sa le implineasca, ca sa traiasca prin ele, si zilele Mele de odihna le-au calcat. Atunci Eu am gandit sa revars asupra lor mania Mea in pustiu, ca sa-i pierd.
¹⁴ Dar Eu am facut ca numele Meu sa nu fie pangarit in ochii neamurilor, la vederea carora ii scosesem.
¹⁵ Ba ridicandu-Mi chiar mana asupra lor in pustiu, M-am jurat ca nu-i voi duce in tara ce randuisem, in care curge lapte si miere si este cea mai frumoasa din toate tarile,
¹⁶ Pentru ca ei lepadasera asezamintele Mele si dupa poruncile Mele nu se purtau, ci calcau zilele Mele de odihna, ca inima lor era indreptata spre idolii lor.
¹⁷ Dar ochiul Meu nu s-a indurat sa-i piarda si nu i-am starpit in pustiu.
¹⁸ Am zis catre fiii lor in pustiu: Nu va purtati dupa randuielile parintilor vostri si obiceiurile lor sa nu le paziti, nici sa nu va intinati cu idolii lor.
¹⁹ Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; purtati-va dupa poruncile Mele si hotararile Mele paziti-le si le impliniti.
²⁰ Cinstiti zilele Mele de odihna, ca sa fie semn intre Mine si voi, ca sa stiti ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
²¹ Dar si fiii s-au razvratit impotriva Mea; nici ei nu s-au purtat dupa randuielile Mele si legile Mele nu le-au pazit; n-au implinit ceea ce omul trebuie sa implineasca, ca sa fie viu; au calcat zilele Mele de odihna si atunci am gandit sa vars peste ei urgia Mea si sa sting mania Mea impotriva lor in pustiu;
²² Dar iarasi Mi-am tras mana inapoi si am facut ca numele Meu sa nu fie pangarit in ochii neamurilor, la vederea carora ii scosesem.
²³ De asemenea Mi-am ridicat mana in pustiu si M-am jurat sa-i risipesc printre popoare si sa-i imprastii prin tari,
²⁴ Pentru ca nu implinisera randuielile Mele, legile Mele le lepadasera si calcasera zilele Mele de odihna, ca ochii lor erau indreptati spre idolii parintilor lor.
²⁵ Ba inca le-am dat si legi care nu erau bune si randuieli prin care ei nu puteau trai;
²⁶ Si i-am intinat prin ofrandele lor, facandu-i sa jertfeasca pe toti intai-nascutii lor, pentru a-i pedepsi ca sa stie ca Eu sunt Domnul.
²⁷ De aceea, fiul omului, vorbeste casei lui Israel si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeu: Iata cu ce M-au mai hulit inca parintii vostri, purtandu-se cu necredinciosie fata de Mine:
²⁸ Eu i-am adus in tara pe care cu juramant fagaduisem sa le-o dau, iar ei, punandu-si ochii pe toata colina inalta si pe tot arborele umbros, au inceput sa junghie acolo jertfele lor si au pus acolo prinoasele lor si miresmele lor de tamaiere cele jignitoare pentru Mine si au savarsit acolo jertfele lor cu turnare.
²⁹ Atunci le-am zis: Ce este locul inalt unde va duceti voi? Si ei l-au numit cu numele Bama (inaltime) pana in ziua de astazi.
³⁰ Pentru aceea, zi casei lui Israel: Acestea zice Domnul Dumnezeu: Nu va intinati oare dupa pilda parintilor vostri si oare nu va desfranati dupa ticalosiile lor?
³¹ Adunandu-va darurile si trecand copiii vostri prin foc, va pangariti cu toti idolii vostri pana in ziua de astazi. Si mai voiti inca sa Ma intrebati, casa lui Israel? Precum este adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul Dumnezeu, tot asa este de adevarat ca nu va voi da raspuns.
³² Ceea ce va framanta mintea nu se va implini nicidecum. Voi ziceti: Vom sluji lemnului si pietrei, ca neamurile, ca triburile din tarile straine.
³³ Cum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat ca, zice Domnul Dumnezeu, cu mana tare, cu brat ridicat si cu varsarea urgiei Mele voi domni peste voi.
³⁴ Va voi scoate din mijlocul popoarelor si va voi aduna din tarile straine unde ati fost imprastiati si va voi aduna cu mana tare, cu brat ridicat si cu varsarea maniei,
³⁵ Si va voi aduce in pustiul popoarelor si acolo Ma voi judeca cu voi, fata catre fata.
³⁶ Cum M-am judecat cu parintii vostri in pustiul din tara Egiptului, asa Ma voi judeca si cu voi, zice Domnul Dumnezeu.
³⁷ Va voi trece sub toiag si va voi vari in legaturile asezamantului.
³⁸ Voi alege din voi pe razvratiti, pe cei nesupusi Mie; ii voi scoate din tara unde salasluiesc ei, dar in tara lui Israel nu vor intra si veti sti ca Eu sunt Domnul.
³⁹ Iar voi, casa lui Israel - asa zice Domnul Dumnezeu - duceti-va fiecare la idolii sai si le slujiti, daca nu Ma ascultati pe Mine, dar nu mai pangariti numele Meu cel sfant cu darurile voastre si cu idolii vostri.
⁴⁰ Pentru ca pe muntele Meu cel sfant, pe muntele cel inalt al lui Israel, - zice Domnul Dumnezeu - acolo imi va sluji toata casa lui Israel, toata, oricata ar fi ea pe pamant; acolo ii voi primi cu bunavointa si acolo voi cere prinoasele voastre si pargile voastre cu toate cele sfinte ale voastre.
⁴¹ Va voi primi ca pe niste tamaie mirositoare, cand va voi scoate din mijlocul popoarelor si va voi aduna din tarile straine, unde ati fost imprastiati si Ma voi sfinti intru voi inaintea ochilor neamurilor.
⁴² Si veti sti atunci ca Eu sunt Domnul, cand va voi duce in tara lui Israel, in tara pe care am jurat sa o dau parintilor vostri, ridicandu-Mi mana.
⁴³ Va veti aminti acolo de caile voastre si de toate faptele voastre, cu care v-ati intinat si va veti dezgusta singuri de toate nelegiuirile voastre, pe care le-ati facut.
⁴⁴ Veti sti ca Eu sunt Domnul, cand voi face cu voi dupa numele Meu, nu dupa caile voastre cele rele, nici dupa faptele voastre cele stricate, casa lui Israel", zice Domnul Dumnezeu.
⁴⁵ Si a fost iar cuvantul Domnului catre mine:
⁴⁶ "Fiul omului, intoarce-ti fata spre Teman si rosteste cuvantul tau spre miazazi si prooroceste impotriva padurii din Negheb.
⁴⁷ Si zi padurii celei de la miazazi: Asculta cuvantul Domnului: Asa zice Domnul Dumnezeu: Iata Eu voi aprinde foc in tine si va arde in tine tot copacul verde si tot lemnul uscat; si flacara valvaitoare nu se va stinge si toata fata va fi arsa de ea de la Negheb pana la miazanoapte.
⁴⁸ Si va vedea tot trupul ca Eu, Domnul, am aprins focul si nu se va stinge".
⁴⁹ Si am zis: "0 Doamne, Dumnezeule, ei zic despre mine: "Nu cumva ne spune el o pilda?"

CAPITOLUL 21
Proorocie despre luarea Ierusalimului.

  ¹ Fost-a iarasi cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
  ² "Fiul omului, intoarce-ti fata spre Ierusalim si vorbeste impotriva locasului lor cel sfant si prooroceste impotriva tarii lui Israel.
  ³ Si zi pamantului lui Israel: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata, Eu sunt asupra ta si-Mi voi trage sabia din teaca ei si voi starpi din tine pe cel drept si pe cel necredincios.
  ⁴ Si ca sa pierd din tine pe cel drept si pe cel necredincios, sabia Mea va iesi din teaca sa spre a lovi tot trupul de la miazazi pana la miazanoapte.
  ⁵ Atunci va cunoaste tot trupul ca Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teaca ei si nu se va mai intoarce.
  ⁶ Tu, fiul omului, suspina atat incat sa se franga salele tale, suspina cu amaraciune inaintea ochilor lor.
  ⁷ Iar cand iti vor zice: "Pentru ce suspini?" Spune-le: Pentru vestea ce vine... si toata inima se va tulbura, toate mainile vor slabi si toti genunchii vor tremura ca frunza. Iat-o vine si este aproape, zice Domnul Dumnezeu.
  ⁸ Si a mai fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
  ⁹ "Fiul omului, prooroceste si zi: Asa graieste Domnul Dumnezeu: "Sabia este ascutita si otelita.
¹⁰ E ascutita ca sa junghie mai mult; e otelita ca sa scanteieze ca fulgerul. Ne vom bucura, oare, ca sabia fiului meu dispretuieste tot lemnul?
¹¹ Eu am dat-o la otelit, ca sa se ia in mana, si acum aceasta sabie e ascutita si otelita, gata sa fie data in mana ucigatorului.
¹² Fiul omului, suspina si te vaita, ca ea e trasa asupra poporului Meu, asupra tuturor capeteniilor lui Israel; acestia vor fi dati sub sabie cu poporul Meu, de aceea loveste-te cu mainile peste coapse,
¹³ Caci ea e si incercata acum; si ce este de mirare daca ea va nesocoti si sceptrul? Nici acesta nu va ramane, zice Domnul Dumnezeu.
¹⁴ Dar tu, fiul omului, prooroceste si loveste palmele una de alta si loviturile sabiei se vor indoi si se vor intrei; aceasta este sabia macelului, sabia cumplitului macel, sabia care trebuie sa-i urmareasca,
¹⁵ Pentru a arunca groaza in inimi si a inmulti jertfele tot mai mult. Vai! La toate portile lor voi pune sabie grozava si ascutita spre junghiere, care scanteiaza ca fulgerul.
¹⁶ Sabie, pregateste-te! Ia-o la dreapta si apuca la stanga, incotro vrei sa-ti intorci fata ta!
¹⁷ Iar Eu voi bate din palme si-Mi voi potoli mania. Eu, Domnul, graiesc acestea".
¹⁸ Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
¹⁹ "Tu, fiul omului, inchipuieste-ti doua drumuri pe care trebuie sa treaca sabia regelui Babilonului; acestea amandoua trebuie sa plece din aceeasi tara; apoi inchipuieste-ti o mana, inchipuieste-o in cetatea Babilonului, de unde pleaca drumurile.
²⁰ Inchipuieste drumul pe care sabia trebuie sa vina impotriva cetatii Raba, a fiilor lui Amon si impotriva lui Iuda, impotriva Ierusalimului celui intarit,
²¹ Pentru ca regele Babilonului s-a oprit la o raspantie, unde incep doua drumuri, si sta sa ghiceasca: scutura sagetile, intreaba terafimii si cerceteaza ficatul.
²² Sortul din dreapta are scris pe el: "spre Ierusalim", incat el trebuie sa indrepte berbecii, sa indemne la ucidere si sa scoata strigate de razboi; sa aseze berbecii impotriva portilor, sa ridice valuri si sa faca turnuri de impresurare.
²³ Acest sort s-a parut neadevarat in ochii acelora care au facut juraminte mincinoase; dar regele Babilonului, aducandu-si aminte de aceasta necredinta a lor, a hotarat sa ia Ierusalimul.
²⁴ De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: De vreme ce voi va aduceti aminte de nelegiuirea voastra, facand ca faradelegile voastre sa fie vadite si scotand la iveala pacatele voastre in toate faptele voastre; de vreme ce voi singuri va aduceti aminte de acestea, veti fi prinsi cu mana.
²⁵ Si tie, capetenie nelegiuita si rea a lui Israel, careia si-a venit ziua acum, cand nelegiuirea ta a ajuns la culme,
²⁶ Asa zice Domnul Dumnezeu: Diadema se va scoate, cununa va fi ridicata, lucrurile se vor schimba; cele smerite se vor inalta si cele inalte se vor smeri;
²⁷ O voi lepada, o voi lepada, o voi lepada si nu va mai fi pana va veni acela caruia se cuvine si o voi da lui.
²⁸ Iar tu, fiul omului, prooroceste si spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu despre fiii lui Amon si despre ocara lor. Si le spune: Sabia, sabia este trasa pentru junghiere, este otelita pentru macel, ca sa scanteieze ca fulgerul.
²⁹ In mijlocul acelor vedenii desarte si prezicerilor tale mincinoase, ea te va face sa cazi printre trupurile necredinciosilor, carora le-a venit ziua atunci cand nedreptatea si-a ajuns culmea.
³⁰ O voi intoarce oare in teaca ei? La locul unde ai fost facut, in tara unde te-ai nascut, te voi judeca;
³¹ Voi varsa asupra ta mania Mea; voi sufla asupra ta focul urgiei Mele si te voi da in mana oamenilor barbari, fauritori ai distrugerii.
³² Mancare focului vei fi; sangele tau va curge in mijlocul tarii si nici nu se va mai pomeni de tine, ca Eu, Domnul, am spus acestea".

CAPITOLUL 22
Nelegiuirea, faradelegea si pacatul atrag mania lui Dumnezeu.

  ¹ Fost-a cuvantul Domnului catre mine:
  ² "Tu, fiul omului, voiesti oare sa judeci, sa judeci cetatea sangelui? Spune-i toate uraciunile ei,
  ³ Si-i spune: Asa zice Domnul Dumnezeu: O, cetate, care versi sange in mijlocul tau, ca sa-ti vina vremea, si care-ti faci idoli, ca sa te intinezi!
  ⁴ Cu sangele, pe care l-ai varsat, te-ai facut vinovata si cu idolii, pe care i-ai facut, te-ai spurcat si ti-ai apropiat zilele tale si ai ajuns la sfarsitul anilor tai. De aceea te voi da popoarelor spre batjocura si tuturor tarilor spre bataie de joc.
  ⁵ Cei de aproape si cei de departe ai tai isi vor bate joc de tine, care ti-ai intinat numele si esti plina de neoranduiala.
  ⁶ Iata cei ce povatuiesc in Israel, fiecare dupa masura puterilor sale, au fost intru tine ca sa verse sange.
  ⁷ La tine, tatal si mama sunt dispretuiti, la tine strainul este chinuit, la tine orfanul si vaduva sunt asupriti.
  ⁸ Cele sfinte ale tale, tu nu le cinstesti si zilele Mele de odihna le calci.
  ⁹ Clevetitori sunt destui in tine, ca sa verse sange; in muntii tai se mananca jertfe idolesti si in mijlocul tau se fac uraciuni.
¹⁰ La tine se descopera goliciunea tatalui, la tine se siluieste femeia in vremea perioadei ei de necuratie.
¹¹ Unul face ticalosie cu femeia vecinului sau, altul se spurca cu nora sa; unul siluieste pe sora sa, fiica tatalui sau.
¹² In tine se ia mita, ca sa se verse sange; tu iei dobanda si camata si cu silnicie apuci castig de la fratele tau, iar pe Mine M-ai uitat, zice Domnul Dumnezeu.
¹³ Si iata, Eu Mi-am lovit palmele Mele una de alta, vazand lacomia ta, care se vede la tine, si varsarea de sange, care se savarseste in mijlocul tau.
¹⁴ Va suferi oare inima ta si vor fi oare tari mainile tale in acele zile, cand voi lucra impotriva ta? Eu, Domnul, am zis si voi face.
¹⁵ Te voi imprastia printre popoare si te voi vantura prin tari, voi pune capat uraciunilor tale cele din tine.
¹⁶ Singura te vei face dispretuita inaintea ochilor popoarelor si vei cunoaste ca Eu sunt Domnul".
¹⁷ Si a fost cuvantul Domnului catre mine:
¹⁸ "Fiul omului, casa lui Israel Mi s-a facut zgura; toti sunt plumb si fier si cositor in cuptor, au ajuns ca niste zgura de argint.
¹⁹ De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: De vreme ce toti v-ati facut zgura, de aceea iata Eu va voi aduna in Ierusalim.
²⁰ Dupa cum se pune in cuptor la un loc argint si arama si fier si cositor si plumb, ca sa aprinda asupra lor foc si sa le topeasca,
²¹ Va voi aduna si voi aprinde asupra voastra focul maniei Mele si va voi topi in mijlocul cetatii.
²² Cum se topeste argintul in cuptor, asa va veti topi si voi in mijlocul cetatii, si veti sti ca Eu, Domnul, am varsat asupra voastra urgia Mea".
²³ Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
²⁴ "Fiul omului, spune Ierusalimului: Esti o tara necuratita si neudata de ploaie in ziua maniei.
²⁵ Mai-marii lui urzesc in el intrigi; ca niste lei ce mugesc si sfasie prada, asa mananca ei sufletele; strang avutii si lucruri pretioase si sporesc numarul vaduvelor.
²⁶ Preotii lui calca legea Mea si pangaresc lucrurile sfinte ale Mele; nu osebesc ce este sfant de ce nu este sfant si nu fac deosebire intre curat si necurat; de la zilele Mele de odihna si-au intors ochii, si Eu sunt injosit de catre acestia.
²⁷ Capeteniile lui in sanul lui sunt ca niste lupi care sfasie prada; ei varsa sange si ucid sufletele, ca sa-si sature lacomia.
²⁸ Proorocii lui tencuiesc toate cu ipsos, cu vedenii desarte si cu prevestiri mincinoase, zicand: "Asa graieste Domnul Dumnezeu", cand Domnul nu le graieste nimic.
²⁹ Iar poporul savarseste silnicii si jaf; asupreste pe sarac si pe cel in necaz, chinuieste pe strain fara nici un drept.
³⁰ Am cautat printre ei sa gasesc un om ca sa se poarte cu dreptate si sa stea inaintea fetei Mele, pentru tara aceasta, ca sa nu o pierd, si nu am gasit.
³¹ Deci voi varsa asupra lor mania Mea; cu focul urgiei Mele ii voi pierde si purtarea lor o voi intoarce asupra capului lor", zice Domnul Dumnezeu.

CAPITOLUL 23
Pilda a doua femei desfranate si pedepsirea lor.

  ¹ Si a fost iarasi cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
  ² "Fiul omului, au fost odata doua femei, fiicele unei mame;
  ³ Si acestea s-au desfranat in tineretea lor, s-au desfranat in Egipt. Acolo sanul lor a fost atins si trupul lor feciorelnic acolo a fost pangarit.
  ⁴ Numele lor erau: al celei mai mari Ohola si al surorii ei Oholiba. Ele erau ale Mele si au nascut fii si fiice. Ohola este Samaria si Oholiba este Ierusalimul.
  ⁵ Ohola a inceput sa-Mi fie necredincioasa si s-a aprins dupa amantii ei, dupa Asirieni, vecinii sai,
  ⁶ Dregatori si capetenii de cetati, toti tineri si frumosi, imbracati in purpura si calareti iscusiti.
  ⁷ Ea si-a facut placerile cu aceia, care erau fruntasii Asirienilor, si cu toti aceia dupa care innebunea, spurcandu-se cu toti idolii lor.
  ⁸ Dar ea n-a incetat a se desfrana si cu Egiptenii, caci acestia dormisera cu ea in tineretile ei, atinsesera sanul ei fecioresc si isi varsasera desfranarea lor peste dansa.
  ⁹ De aceea am dat-o si in mana amantilor ei, in mainile Asirienilor, dupa care innebunea.
¹⁰ Acestia au dezvelit rusinea ei si au luat pe fiii ei si pe fiicele ei, iar pe ea au ucis-o cu sabia. Si a ajuns ea de ocara intre femei, dupa ce a fost osandita.
¹¹ Sora ei, Oholiba, a vazut aceasta si a fost si mai stricata in poftele sale si desfranarile ei au intrecut pe ale surorii sale.
¹² Ea s-a aprins dupa fiii lui Asur, vecinii ei, dupa dregatori si capetenii de cetati, toti tineri alesi, imbracati frumos si calareti iscusiti.
¹³ Am vazut deci ca s-a pangarit si aceasta; ca si sora sa, urmand amandoua aceeasi cale.
¹⁴ Dar aceasta a mers si mai departe cu desfranarea, pentru ca vazand zugravite pe pereti chipuri de barbati, chipuri de caldei, zugraviti cu vopsele,
¹⁵ Incinsi peste mijloc cu centuri si pe cap cu turbane largi, avand infatisarea de mari viteji, dupa felul Babilonenilor, a caror patrie este tara Caldeilor,
¹⁶ Ea s-a aprins dupa ei la cea dintai privire a lor si a trimis soli la ei, in Caldeea.
¹⁷ Si au venit fiii Babilonului la aceasta, in palatul ei de desfranare, si au pangarit-o cu desfranarile lor si ea s-a pangarit cu ei si apoi sufletul sau s-a departat de ei.
¹⁸ Iar cand ea s-a dedat pe fata la desfranarile sale si si-a descoperit goliciunea sa, atunci s-a departat inima Mea si de ea, cum se departase inima Mea si de sora ei;
¹⁹ Caci ea a sporit desfranarile sale, aducandu-si aminte de zilele tineretii sale, cand se desfranase in tara Egiptului;
²⁰ Si s-a aprins dupa amantii ei, cei cu trup ca de magar si cu infierbantarea ca de armasar.
²¹ Si asa ti-ai adus tu aminte de desfranarea din tineretile tale, cand Egiptenii iti strangeau sanii feciorelnici ai pieptului tau.
²² De aceea, Oholiba, asa zice Domnul Dumnezeu: Iata, Eu voi atata impotriva ta pe amantii tai de. care s-a dezgustat sufletul tau si-i voi aduce impotriva ta din toate partile.
²³ Voi aduce pe fiii Babilonului si pe toti Caldeii: din Pecod, din Soa si din Coa si, impreuna cu ei, pe toti Asirienii, tineri frumosi, capetenii de provincii, capetenii de cetati, slujitori si oameni vestiti; toti calareti iscusiti.
²⁴ Si vor veni impotriva ta cu arme, cu cai si cu carute si cu multime de popor si te vor inconjura din toate partile, cu sulite, cu sabii si cu scuturi; si te voi da lor spre judecata, si cu judecata lor te vor judeca.
²⁵ Si voi intoarce zelul Meu impotriva ta, si ei se vor purta cu tine cu urgie; iti vor taia nasul si urechile, iar celelalte ale tale vor cadea de sabie. Lua-vor pe fiii si pe fiicele tale, iar celelalte ale tale de foc vor fi mancate.
²⁶ Vor lua de pe tine hainele tale, vor smulge gatelile tale,
²⁷ Si voi pune capat desfranarilor tale si destrabalarilor tale aduse din tara Egiptului, iar tu nu-ti vei mai intoarce ochii spre ei si de Egipt nu-ti vei mai aminti,
²⁸ Ca asa zice Domnul Dumnezeu: Iata, te dau in mainile acelora pe care i-ai urat, in mainile acelora de la care s-a intors sufletul tau.
²⁹ Aceia se vor purta cu tine crud si-ti vor lua tot ce ai dobandit cu osteneala; te vor lasa goala, cu totul goala, si descoperita va fi goliciunea ta cea rusinoasa si desfranarea ta si pangarirea.
³⁰ Acestea ti se vor face pentru desfranarea ta cu popoarele, cu idolii cu care te-ai pangarit.
³¹ Ai mers pe calea surorii tale si de aceea iti voi da in mana si paharul ei.
³² Asa zice Domnul Dumnezeu: Vei bea paharul surorii tale, cel adanc si larg, si vei ajunge de ras si de batjocura, caci este mare paharul acesta.
³³ Cuprinsa vei fi de betie si de amaraciune, ca acesta este paharul groazei si al pustiirii, paharul surorii tale, Samaria.
³⁴ Si tu il vei bea, il vei goli si cioburile lui le vei roade si-ti vei sfasia pieptul; ca Eu am spus aceasta, zice Domnul Dumnezeu.
³⁵ De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Pentru ca M-ai uitat si te-ai intors de la Mine, de aceea sufera si tu pentru nelegiuirea ta si pentru desfranarea ta".
³⁶ Zis-a Domnul catre mine: "Fiul omului, vrei tu sa judeci pe Ohola si pe Oholiba? Spune-le ticalosiile lor!
³⁷ Caci ele s-au desfranat si pe mainile lor au sange; s-au desfranat cu idolii lor, si pe fiii lor, care Mi i-au nascut, i-au trecut prin foc, ca sa le fie de mancare.
³⁸ Iata ce Mi-au mai facut ele: Au pangarit locasul Meu cel sfant in aceeasi zi si zilele Mele de odihna le-au calcat;
³⁹ Pentru ca atunci cand ele au junghiat copiii lor pentru idolii lor, in aceeasi zi au venit in locasul Meu cel sfant ca sa-l pangareasca; iata cum s-au purtat ele in locasul Meu!
⁴⁰ Afara de aceasta, ele umblau dupa oameni veniti de departe; trimiteau la ei soli si ei veneau. Pentru ei te-ai imbaiat, ti-ai facut ochii cu dresuri si te-ai gatit cu podoabe.
⁴¹ Te-ai asezat pe pat luxos, in fata caruia era gatita o masa pe care tu ai pus tamaia Mea si untdelemnul Meu.
⁴² Si rasunau strigatele de veselie ale multimii nepasatoare, din pricina gloatei de oameni adusi din pustiu; si ei au pus bratari la mainile femeilor si coroane marete pe capetele lor.
⁴³ Atunci am zis despre cea imbatranita in desfranari: Acum vor sfarsi desfranarile ei o data cu ea.
⁴⁴ Si au venit la ea ca la o desfranata; asa veneau la aceste femei desfranate, adica la Ohola si la Oholiba.
⁴⁵ Dar barbati intelepti le vor judeca si le or osandi cu osanda desfranatelor si cu osanda celor ce varsa sange, pentru ca ele sunt niste desfranate si mainile lor sunt insangerate.
⁴⁶ Caci asa zice Domnul Dumnezeu: Sa se adune impotriva lor multimea si sa le dea urgiei si jafului.
⁴⁷ Multimea le va ucide cu pietre si le va taia cu sabiile; vor omori pe fiii lor si pe fiicele lor si casele lor le vor arde cu foc.
⁴⁸ Asa voi pune capat desfranarii in tara aceasta si toate femeile vor lua invatatura si nu vor mai face lucruri rusinoase ca ele.
⁴⁹ Nelegiuirea voastra va cadea asupra voastra, si veti purta greutatea pacatelor voastre de inchinare la idoli, si veti sti ca Eu sunt Domnul Dumnezeu".

CAPITOLUL 24
Pilda cu fierberea caldarii.

  ¹ Fost-a cuvantul Domnului catre mine, in anul al noualea, in luna a zecea, in ziua a zecea a lunii, si mi-a zis:
  ² "Fiul omului, scrie-ti numele acestei zile, anume al acestei zile, ca chiar in ziua aceasta regele Babilonului va pasi spre Ierusalim.
  ³ Rosteste dar pentru neamul de razvratiti o pilda si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeu: Pune un cazan si toarna in el apa;
  ⁴ Pune in el bucati de carne, tot bucati din cele mai bune, solduri si spete, si-l umple cu cele mai bune oase;
  ⁵ Ia ceea ce este mai bun din turma, pune lemne dedesubt, fierbe-l in clocote, asa ca sa fiarba si oasele din el.
  ⁶ De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Vai de cetatea sangelui! Vai de caldarea in care este rugina si de pe care nu se mai ia rugina! Aruncati bucata cu bucata din el si nu alegeti prin sort.
  ⁷ Ca sangele pe care ea l-a varsat este in mijlocul ei. Ea l-a lasat pe stanca goala; nu l-a varsat pe pamant, unde s-ar fi putut acoperi cu tarana.
  ⁸ Pentru a-Mi atata mania, pentru a Ma razbuna, am lasat sangele ei pe stanca goala, ca sa nu fie acoperit".
  ⁹ De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: "Vai de cetatea sangelui! Ca voi aprinde un foc mare.
¹⁰ Adu lemne, aprinde focul, fierbe carnea; lasa sa se ingroase tot si oasele sa se arda.
¹¹ Pune caldarea goala pe carbuni, ca sa se incalzeasca si ca arama ei sa se infierbante si sa se topeasca murdaria din ea si toata rugina de pe ea sa se duca.
¹² Munca va fi grea, dar rugina cea multa de pe ea nu se va duce; si in foc rugina va ramane pe ea.
¹³ Murdaria ta e atat de grozava, ca oricat te voi curati, tu tot necurata vei fi; de acum inainte nu te vei mai curari de murdaria ta, pana ce nu-Mi voi potoli urgia Mea asupra ta.
¹⁴ Eu sunt Domnul, si Eu spun ca vor veni acestea si le voi implini, nu le voi schimba, nici nu voi cruta ceva; dupa purtarile si dupa faptele tale te voi judeca", zice Domnul Dumnezeu.
¹⁵ Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
¹⁶ "Fiul omului, iata Eu printr-o lovitura iti voi lua mangaierea ochilor tai; dar tu nu te tangui si nu plange, si nici lacrimile sa nu-ti curga;
¹⁷ Suspina in ascuns si plangere pentru morti sa nu faci; pune-ti turbanul pe cap si incaltaminte in picioare; barba sa nu ti-o acoperi si paine de la straini sa nu mananci".
¹⁸ Dupa ce dimineata am grait eu poporului cuvantul Domnului, seara mi-a murit femeia si a doua zi am facut precum mi se poruncise.
¹⁹ Poporul insa mi-a zis: "Pentru ce nu ne spui ce insemnatate au pentru noi cele ce le faci tu?"
²⁰ Si le-am raspuns: "A fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
²¹ Spune casei lui Israel: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata locasul Meu cel sfant, mandria puterilor voastre, bucuria ochilor vostri si dragostea sufletelor voastre, il voi da spre pangarire, iax fiii si fiicele voastre, pe care i-ati parasit, vor cadea de sabie;
²² Si veti face si voi ceea ce fac eu: barbile nu le veti acoperi si paine de la straini nu veti manca;
²³ Turbanele voastre le veti avea pe cap si incaltamintele voastre in picioare; nu va veti tangui, nici nu va veti plange, ci va veti stinge pentru pacatele voastre si veti suspina unul catre altul.
²⁴ Iezechiel va fi semn pentru voi: ceea ce el a facut, veti face si voi intocmai; si cand se vor implini acestea, veti sti ca Eu sunt Domnul Dumnezeu.
²⁵ Si tu, fiul omului, in ziua cand le voi fi luat puterea lor, mandria lor falnica, bucuria ochilor lor, desfatarile sufletului lor, fiii si fiicele lor,
²⁶ In ziua aceea va veni la tine cel scapat de acolo, care iti va aduce stirea;
²⁷ In ziua aceea se va deschide gura ta catre cel scapat si vei grai si nu vei mai fi mut si vei fi semn pentru ei, si ei vor afla ca Eu sunt Domnul".

CAPITOLUL 25
Proorocii impotriva celor de alt neam.

  ¹ Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
  ² "Fiul omului, intoarce-ti fata spre fiii lui Amon si graieste impotriva lor.
  ³ Spune fiilor lui Amon: Ascultati cuvantul Domnului Dumnezeu: Asa zice Domnul Dumnezeu: Deoarece tu faci: Aha! Aha! impotriva locasului Meu cel sfant cand el e pangarit si cand tara lui Israel e pustiita si casa lui Iuda dusa in robie,
  ⁴ De aceea, iata Eu te voi da de mostenire fiilor Rasaritului, care isi vor face salasele la tine si vor aseza la tine corturile si vor manca fructele si laptele tau.
  ⁵ Voi face din Raba un staul de camile si din cetatile lui Amon o stana de oi, si veti sti ca Eu sunt Domnul.
  ⁶ Ca asa zice Domnul Dumnezeu: Pentru ca ai batut din palme si ai batut din picioare si din suflet te-ai bucurat cu tot dispretul tau pentru tara lui Israel,
  ⁷ De aceea iata Eu Imi voi intinde mana impotriva ta si te voi da popoarelor spre jefuire si te voi starpi din numarul popoarelor si din numarul tarilor te voi sterge; te voi zdrobi si vei sti ca Eu sunt Domnul".
  ⁸ Asa zice Domnul Dumnezeu: "Pentru ca Moab si Seir zic: Iata si casa lui Iuda este ca toate neamurile;
  ⁹ De aceea iata Eu, incepand de la cetati, de la toate cetatile lui de pe hotar, de la Bet-Iesimot, Baal-Meon si Chiriataim, podoabele tarii, voi descoperi colinele Moabului si voi nimici cetatile lui in toata intinderea lui.
¹⁰ Si-l voi deschide si-l voi da in stapanire fiilor Rasaritului impreuna cu tara fiilor lui Amon, ca sa nu se mai aminteasca despre fiii lui Amon printre neamuri.
¹¹ Voi savarsi astfel judecati impotriva lui Moab, si ei vor sti ca Eu sunt Domnul".
¹² Asa zice Domnul Dumnezeu: "Pentru ca Edom s-a razbunat cumplit impotriva casei lui Iuda si a pacatuit greu, savarsind razbunare asupra ei,
¹³ De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Imi voi intinde mana impotriva Edomului si voi pierde din el pe oameni si pe animale si il voi face pustietate; de la Teman pana la Dedan toti vor cadea de sabie.
¹⁴ Razbunarea Mea impotriva Edomului o voi savarsi prin mana poporului Meu Israel; el va lucra in Edom dupa mania Mea si dupa urgia Mea si vor sti Edomitii ce este razbunarea Mea", zice Domnul Dumnezeu.
¹⁵ Asa graieste Domnul Dumnezeu: "Pentru ca Filistenii s-au purtat razbunatori si s-au razbunat cu ura in suflet si cu o vesnica dusmanie de moarte,
¹⁶ De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: "Iata Eu Imi voi intinde mana impotriva Filistenilor si voi pierde pe Cheretieni si restul locuitorilor de pe tarmul marii il voi starpi.
¹⁷ Voi savarsi impotriva lor cumplite razbunari, pedepse grele, si vor sti ca Eu sunt Domnul, cand voi savarsi asupra lor razbunarea Mea".

CAPITOLUL 26
Proorocie pentru pustiirea Tirului.

  ¹ In anul al unsprezecelea, in ziua intai a lunii intai, a fost cuvantul Domnului catre mine:
  ² "Fiul omului, pentru ca Tirul face impotriva Ierusalimului: Aha! Aha! si zice: Iata el - poarta popoarelor - este daramat; acum alearga la mine; eu ma umplu, iar el se pustieste,
  ³ De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Iata s