CARTEA A DOUA PARALIPOMENA
SAU CARTEA A DOUA A CRONICILOR
CAPITOLUL 1
Intelepciunea si avutia lui Solomon.
1 In vremea aceea Solomon, fiul lui David, se intarise in domnie si
Domnul Dumnezeul lui era cu el, inaltandu-l foarte sus.
2 Solomon a poruncit sa se adune tot Israelul: capeteniile peste mii,
capeteniile peste sute, judecatorii si toti cei ce carmuiau in Israel pana
la capii de familie.
3 Apoi s-a dus Solomon si toata adunarea pe inaltimea cea din Ghibeon,
caci acolo era cortul cel dumnezeiesc al adunarii pe care-l facuse Moise,
robul lui Dumnezeu, in pustiu.
4 Chivotul Domnului il adusese David din Chiriat-Iearim la locul pe
care-l pregatise pentru el David, in Ierusalim, unde-i facuse un cort nou.
5 Iar jertfelnicul cel de arama, pe care-l facuse Betaleel, fiul lui
Uri, fiul lui Hur, ramasese acolo, inaintea cortului celui vechi al Domnului.
Pe acesta il cerceta Solomon cu adunarea.
6 Si aici, inaintea fetei Domnului, pe jertfelnicul cel de arama,
care era inaintea cortului adunarii, a adus Solomon o mie de arderi de
tot.
7 In noaptea aceea S-a aratat Dumnezeu lui Solomon si i-a zis: "Cere
ce doresti sa-ti dau?"
8 Iar Solomon a zis catre Dumnezeu: "Tu ai facut cu David, tatal meu,
mila mare si m-ai pus pe mine rege in locul lui.
9 Sa se implineasca dar, Doamne Dumnezeule, cuvantul Tau cel catre
David, tatal meu! De vreme ce m-ai pus pe mine peste un popor mult la numar,
ca pulberea pamantului,
10 Apoi da-mi mie acum intelepciune si stiinta, ca sa pricep cum sa
carmuiesc pe poporul acesta, caci cine poate sa carmuiasca pe acest mare
popor al Tau?"
11 Atunci Dumnezeu a zis catre Solomon: "Pentru ca tu ai avut la inima
asemenea lucru si n-ai cerut bogatie, averi si slava, nici sufletele neprietenilor
tai; n-ai cerut de asemenea nici zile multe, ci ai cerut intelepciune si
stiinta, ca sa judeci pe poporul Meu peste care te-am pus rege,
12 De aceea ti se da intelepciune si stiinta, iar bogatie, averi si
slava iti voi da atata, cata n-au mai avut regii cei dinainte de tine si
nici dupa tine nu vor mai avea".
13 Apoi a venit Solomon de pe inaltimea cea din Ghibeon, de la cortul
adunarii, la Ierusalim si a domnit peste Israel.
14 Dupa aceea Solomon a adunat care de razboi si calareti; si avea
o mie patru sute de care de razboi si douasprezece mii de calareti. Pe
toti acestia i-a asezat in cetatile in care tinea carele de razboi, precum
si pe langa rege in Ierusalim.
15 Si a facut regele ca argintul si aurul sa fie in Ierusalim la pret
ca pietrele de rand, iar cedrii, prin multimea lor, ajunsesera la pret
ca smochinii cei salbatici care cresc multime prin locurile joase.
16 Caii i se aduceau lui Solomon din Egipt si din Cheve (Coa); negustorii
regelui ii cumparau cu bani, din Cheve (Coa).
17 Un car de razboi se cumpara si se aducea din Egipt cu sase sute
sicli de argint, iar calul cu o suta cincizeci. Tot astfel aduceau ei si
tuturor Heteilor si regilor Siriei.
CAPITOLUL 2
Pregatirea pentru zidirea templului.
1 Apoi Solomon hotari sa inalte templu numelui Domnului si casa domneasca
pentru sine.
2 In acest scop Solomon a tocmit saptezeci de mii de oameni ca sa
care poveri si optzeci de mii de taietori de piatra din munte, iar peste
ei, trei mii sase sute de supraveghetori.
3 Apoi a trimis Solomon la Hiram, regele Tirului, sa i se spuna: "Cum
ai facut cu David, tatal meu, si i-ai trimis cedrii pentru cladirea casei
lui de locuit, asa sa faci si cu mine.
4 Iata si eu, fiul lui, zidesc templu numelui Domnului Dumnezeului
meu, ca sa il inchin Lui, pentru ca sa se arda inaintea Lui tamaie mirositoare,
sa I se infatiseze pururea painile punerii inainte si sa I se aduca arderi
de tot dimineata si seara, in ziua odihnei, la luna noua si la sarbatorile
Domnului Dumnezeului nostru, ceea ce s-a poruncit pentru totdeauna lui
Israel.
5 Templul pe care voiesc sa-l fac este mare, pentru ca mare este Dumnezeul
nostru si mai presus de toti dumnezeii.
6 Si cine poate sa-I zideasca Lui templu, cand cerul si cerurile cerurilor
nu-L incap? Si cine sunt eu, ca sa-I pot zidi templu? Fara numai doar pentru
a se tamaia inaintea Lui.
7 Trimite-mi dar un om care sa stie sa faca lucruri de aur, de argint,
de arama si de fier, de tort purpuriu, stacojiu si albastru si care sa
mai stie a sapa si a face toate acestea impreuna cu mesterii care sunt
aici la mine in Iuda si Ierusalim si pe care i-a pregatit David, tatal
meu.
8 Sa-mi trimiti lemn de cedru, de chiparos si de molift din Liban,
caci stiu ca robii tai pricep sa taie lemn in Liban, si robii mei vor merge
cu ai tai,
9 Ca sa-mi pregateasca lemn mult, deoarece locasul pe care voiesc
sa-l fac este mare si minunat.
10 Iata, robilor tai, taietorilor care taie lemnul, le dau hrana:
douazeci de mii de core de grau, douazeci de mii de core de orz, douazeci
de mii de baturi de vin si douazeci de mii de baturi de untdelemn".
11 Hiram, regele Tirului, a raspuns la aceasta, prin o scrisoare pe
care a trimis-o lui Solomon, urmatoarele: "Din iubire pentru poporul Sau,
Domnul te-a pus pe tine rege peste el".
12 Apoi Hiram mai zicea: "Binecuvantat fie Domnul Dumnezeul lui Israel,
Cel ce a facut cerul si pamantul si a dat regelui David fiu intelept, cu
minte si pricepere, care are de gand sa inalte templu Domnului si casa
regala pentru sine.
13 Asadar iti trimit un om intelept si inzestrat cu stiinta, si anume
pe mesterul Hiram-Abi,
14 Fiul unei femei dintre fiicele lui Dan, iar tatal sau e tirian.
Acela stie sa faca lucruri de aur si de argint, de arama si de fier, de
piatra si de lemn, de tort purpuriu, stacojiu si albastru, de in si de
purpura; stie sa faca tot felul de sculpturi si sa indeplineasca tot ce
i se va porunci, impreuna cu mesterii tai, cu mesterii domnului meu David,
tatal tau.
15 Iar graul, orzul, untdelemnul si vinul de care vorbesti tu, domnul
meu, trimite-l robilor tai.
16 Noi insa vom taia lemn din Liban cat iti va trebui si-l vom duce
cu plutele pe mare la Iafa, iar de acolo il vei duce tu la Ierusalim".
17 Apoi Solomon a numarat pe toti strainii care se aflau atunci in
pamantul lui Israel, afara de numaratoarea pe care o facuse David, tatal
sau, si s-au gasit o suta cincizeci si trei de mii sase sute insi.
18 Din acestia a facut saptezeci de mii caratori cu spatele si optzeci
de mii taietori de piatra in munte, iar trei mii sase sute, supraveghetori,
ca sa indemne pe oameni la lucru.
CAPITOLUL 3
Zidirea templului Domnului.
1 Solomon a inceput sa inalte templul Domnului in Ierusalim, pe muntele
Moria, unde Se aratase Domnul lui David, tatal sau, si pe locul pe care-l
pregatise David, in aria lui Ornan Iebuseul.
2 Zidirea s-a inceput in ziua a doua a lunii a doua din anul al patrulea
al domniei lui Solomon.
3 Iata temelia pusa de Solomon la zidurile templului Domnului: lungimea
lui era de saizeci de coji, iar latimea de douazeci de coti.
4 Pridvorul, care era inaintea templului, avea lungimea de douazeci
de coti, cat latimea templului, iar inaltimea de o suta douazeci de coti
si pe dinauntru l-a captusit cu aur curat.
5 Casa cea mare (Sfanta) insa a captusit-o cu lemn de chiparos si
a imbracat-o cu aur de cel mai bun, iar pe el a sapat finici si lantisoare.
6 Apoi a impodobit casa cu pietre scumpe. Aurul era din Parvaim (Ofir).
7 Peretii casei, tavanul, usorii, ferestrele si usile le-a acoperit
cu aur si pe pereti a sculptat chipuri de heruvimi.
8 Sfanta Sfintelor a facut-o lunga de douazeci de coti, cat largimea
casei, si larga de douazeci de coti, si a imbracat-o cu sase sute de talanti
din cel mai bun aur.
9 Cuiele de aur erau in greutate de cincizeci de sicli fiecare cui.
Incaperile de sus inca le-a imbracat cu aur.
10 Apoi a facut in Sfanta Sfintelor doi heruvimi sapati in lemn si
i-a ferecat cu aur.
11 Aripile heruvimilor aveau in lungime douazeci de coti: o aripa
de cinci coti atingea peretele templului, iar cealalta aripa de cinci coti
atingea aripa celuilalt heruvim.
12 Asemenea si aripa de cinci coti a celuilalt heruvim atingea peretele
templului, iar cealalta aripa de cinci coti atingea aripa heruvimului intai.
13 Aripile acestor heruvimi intinse erau de douazeci de coti; heruvimii
stateau in picioare, cu fetele spre Sfanta.
14 Dupa aceea au facut o perdea de torturi purpurii, stacojii si albastre
si de vison, iar pe ea a inchipuit heruvimi.
15 Inaintea templului au facut doi Stalpi, inalti de treizeci si cinci
de coti, iar coroanele de deasupra, de cinci coti fiecare.
16 Au mai facut lantisoare, ca cele din Sfanta Sfintelor, si le-a
pus pe capetele stalpilor. Apoi au facut o suta de rodii si le-au insirat
pe lantisoare.
17 In sfarsit au asezat stalpii inaintea templului, unul in dreapta
si altul in stanga si le-a pus nume: celui din dreapta Iachin, iar celui
din stanga Booz.
CAPITOLUL 4
Vasele sfintite.
1 Dupa aceea a facut jertfelnic de arama, lung de douazeci de coli,
lat de douazeci de coti, inalt de zece coti.
2 A facut asa-numita mare de arama turnata rotund, care avea de la
o margine pana la cealalta zece coti, iar inaltimea ei era de cinci coti;
o sfoara de treizeci de coti putea sa o cuprinda imprejur.
3 Sub ea de jur-imprejur se aflau chipuri de boi turnate. Boii acestia,
turnati impreuna cu marea, erau asezati sub ea de jur-imprejur pe doua
randuri, la zece coti departare unul de altul.
4 Marea statea pe doisprezece boi: trei indreptati spre miazanoapte,
trei indreptati spre apus, trei indreptati spre miazazi si trei indreptati
spre rasarit, iar marea deasupra, pe ei; spatele boilor insa erau inauntru,
sub mare.
5 Ea era groasa in pereti de un lat de palma; marginile ei erau ca
marginile unei cupe, semanand cu o floare deschisa de crin; in ea incapeau
pana la trei mii de baturi.
6 A mai facut zece ligheane si le-a asezat cinci in partea dreapta
si cinci in partea stanga, ca sa se spele in ele cele pregatite pentru
arderile de tot; marea insa era pentru preoti, ca sa se spele in ea.
7 De asemenea a facut zece sfesnice de aur, cum trebuia sa fie, si
le-a pus in templul Domnului, cinci in partea dreapta si cinci in partea
stanga.
8 A facut inca zece mese si le-a pus in templul Domnului, cinci in
partea dreapta si cinci in partea stanga; si a facut o suta de vase de
aur.
9 A facut apoi curtea preotilor si curtea cea mare; la curti a facut
porti si portile le-a ferecat cu arama.
10 Marea a pus-o in partea dreapta, spre miazazi-rasarit.
11 Dupa aceea Hiram a facut ligheane si lopeti, castroane, cadelnite
si toate vasele pentru jertfe. Si a sfarsit Hiram lucrarile pe care le-a
facut lui Solomon pentru templul lui Dumnezeu:
12 Cei doi stalpi cu cele doua coroane de pe varfurile stalpilor,
si doua retele pentru acoperit cele doua coroane, care erau pe capetele
stalpilor;
13 Patru sute de rodii a pus pe retele, cate doua randuri de rodii
pentru fiecare retea, care acoperea cele doua coroane de pe varful stalpilor.
14 A facut postamente si pe postamente ligheane de spalat;
15 O mare si sub ea doisprezece boi; 16 Ligheane, lopeti, furculite
si toate celelalte lucruri le-a facut mesterul Hiram regelui Solomon, pentru
templul Domnului, din arama lustruita.
17 Acestea le-a turnat regele in preajma Iordanului, intr-un pamant
cleios, intre Sucot si Tereda (Tartan).
18 Toate lucrurile acestea le-a facut Solomon in asa de mare numar,
incat nu se mai stia greutatea aramei.
19 De asemenea a facut Solomon toate lucrurile pentru templul Domnului,
jertfelnicul cel de aur si mesele pentru painile punerii inainte;
20 Sfesnicele si candelele lor de aur curat, ca sa fie aprinse dupa
randuiala inaintea Sfintei Sfintelor.
21 Mucarile, candelele si tavitele de aur, din cel mai curat aur.
22 Cutitele, potirele, catuiele si cestile tot din cel mai bun aur:
usile templului Domnului, usile dinauntru de la Sfanta Sfintelor si usa
de la Sfanta, tot de aur.
CAPITOLUL 5
Sfintirea templului.
1 Astfel s-a sfarsit tot lucrul pe care l-a facut Solomon pentru templul
Domnului. Si a adus Solomon cele harazite de David, tatal lui: argint si
aur si toate lucrurile si le-a dat in vistieria templului Domnului.
2 Atunci a adunat Solomon pe batranii lui Israel si pe toti capii
semintiilor si capeteniile familiilor fiilor lui Israel la Ierusalim, ca
sa stramute chivotul legamantului Domnului din cetatea lui David, adica
din Sion.
3 Si s-au adunat la rege toti Israelitii la sarbatoare, in luna a
saptea.
4 Dupa ce au venit toate capeteniile lui Israel, levitii au luat chivotul.
5 Si au dus chivotul si cortul adunarii si toate lucrurile sfinte
care erau in cort, le-au dus preotii si levitii.
6 Iar regele Solomon si toata obstea lui Israel, care se adunase la
el inaintea chivotului, au adus jertfe de oi si boi atatea, cat nu se puteau
numara din pricina multimii.
7 Preotii au dus chivotul legamantului Domnului la locul lui, inauntrul
templului in Sfanta Sfintelor, sub aripile heruvimilor.
8 Heruvimii isi intindeau aripile peste locul chivotului si acopereau
ei chivotul si parghiile lui de sus.
9 Apoi parghiile au fost impinse asa, incat capetele parghiilor chivotului
se vedeau din Sfanta, in fata Sfintei Sfintelor, iar parghiile nu se puteau
vedea, si acolo sunt ele pana astazi.
10 In chivot nu era nimic, fara numai cele doua table pe care le pusese
Moise in Horeb, cand incheiase Domnul legamantul cu fiii lui Israel, dupa
iesirea din Egipt.
11 Dupa ce au iesit preotii din Sfanta, caci toti preotii care se
aflau acolo se sfintisera, fara sa se tina seama de rand,
12 si cand toti levitii care erau cantareti, Asaf, Heman, Iedutun,
fiii lor si fratii lor - imbracati in vison, si cu chimbale, chitare si
harfe au stat in partea de rasarit a jertfelnicului si impreuna cu ei au
stat o suta douazeci de preoti care trambitau din trambite
13 Si indata ce aceia care sunau din trambite si cei care cantau,
uniti intr-un singur glas ca sa slaveasca si sa laude pe Domnul, au facut
sa rasune trambitele, chitarele si celelalte instrumente muzicale, si au
slavit pe Domnul, zicand: "Caci El este bun, ca in veac este mila Lui!",
atunci templul Domnului s-a umplut de norul slavei Lui,
14 Incat preotii nu puteau sta la slujba din pricina norului, pentru
ca slava Domnului umpluse templul Domnului.
CAPITOLUL 6
Rugaciunea lui Solomon.
1 Atunci Solomon a zis: "Domnul a spus ca El binevoieste sa locuiasca
in negura,
2 Iar eu am zidit templul, ca sa locuiesti Tu, Cel Sfant, si locas
unde sa petreci Tu in veci".
3 Apoi si-a intors regele fata sa si a binecuvantat toata adunarea
lui Israel, caci toata adunarea Israelitilor sta inainte.
4 Si a zis regele: "Binecuvantat este Domnul Dumnezeul lui Israel,
Care a grait cu gura Sa catre David, tatal meu, si a implinit cu mainile
Sale ceea ce spusese, zicand:
5 Din ziua cand am scos pe poporul Meu din tara Egiptului, nu Mi-am
ales cetate nici intr-una din semintiile lui Israel, ca sa-Mi zidesc templu
in care sa petreaca numele Meu, nici nu Mi-am ales om care sa fie carmuitor
poporului Meu Israel.
6 Acum insa am ales Ierusalimul, ca sa petreaca numele Meu acolo,
si am ales pe David, ca sa pastoreasca peste poporul Meu Israel.
7 Iar lui David, tatal meu, ii intrase la inima sa inalte templu numelui
Domnului Dumnezeului lui Israel.
8 Insa Domnul a zis lui David, tatal meu: ti-a intrat la inima sa
zidesti templu numelui Meu; bine e ca ti-a intrat acest lucru la inima;
9 Dar nu vei zidi tu templul, ci fiul tau care va iesi din coapsele
tale, acela va zidi templu numelui Meu.
10 Si a implinit Domnul cuvantul Sau, care l-a grait; caci eu am urmat
in locul lui David, tatal meu, si am sezut pe tronul lui Israel, cum zisese
Domnul, si am zidit templu numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.
11 Si am pus acolo chivotul in care se afla legamantul Domnului, cel
incheiat cu fiii lui Israel".
12 Apoi stand Solomon la jertfelnicul Domnului, inaintea adunarii
Israelitilor si-a ridicat mainile sale,
13 Caci Solomon isi facuse un amvon de arama, lung de cinci coti,
lat de cinci coti si inalt de trei coti, si-l pusese in mijlocul curtii.
Pe acest amvon a stat el si si-a plecat genunchii inaintea intregii adunari
a Israelitilor. El a ridicat mainile sale la cer
14 Si a zis: "Doamne Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu asemenea
tie, nici in cer si nici pe pamant. Tu pazesti legamantul si mila cu robii
Tai, care umbla cu toata inima lor inaintea Ta;
15 Tu ai implinit robului Tau David, tatal meu, ce i-ai grait; ca
ceea ce ai grait cu gura Ta, aceea ai implinit in ziua aceasta cu mana
Ta!
16 Si acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, implineste cele ce ai grait
catre robul Tau David, tatal meu, cand ai zis: Nu va lipsi barbat din tine
care sa sada inaintea fetei Mele pe tronul lui Israel, daca fiii tai isi
vor pazi calea lor purtandu-se dupa legea Mea, asa cum te-ai purtat tu
inaintea Mea.
17 Deci acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, fa sa se adevereasca cuvantul
Tau, catre robul Tau David.
18 Adevarat sa fie ca Dumnezeu va locui cu oamenii pe pamant? Daca
cerul si cerurile cerurilor nu Te incap, cu cat mai putin Te va incapea
templul acesta pe care Ti l-am zidit eu?
19 Dar cauta la rugaciunea robului Tau si la cererea lui, Doamne Dumnezeul
meu! Asculta strigarea si ruga cu care robul Tau se roaga inaintea Ta:
20 Sa fie ochii Tai deschisi ziua si noaptea spre templul acesta si
spre locul unde ai fagaduit sa-ti pui numele Tau, ca sa asculti rugaciunea
cu care robul Tau se va ruga in locul acesta.
21 Sa iei aminte la cererile robului Tau si ale poporului Tau Israel,
cu care se vor ruga ei in locul acesta; sa auzi din locul sederii Tale,
din ceruri, sa asculti si sa miluiesti.
22 Cand va gresi cineva impotriva aproapelui sau si i se va cere juramant
ca sa jure, juramantul se va face inaintea jertfelnicului Tau in templul
acesta.
23 Atunci sa asculti din cer si sa faci judecata robilor Tai: sa osandesti
pe cel vinovat, facand sa i se intoarca asupra capului lui fapta sa si
sa izbavesti pe cel drept, dandu-i dupa dreptatea lui.
24 Cand poporul Tau Israel va fi batut de dusman, pentru ca a pacatuit
inaintea Ta, dar apoi se va intoarce catre Tine, va preaslavi numele Tau
si va cere si se va ruga inaintea Ta, in templul acesta,
25 Atunci sa asculti din cer si sa ierti pacatul poporului Tau Israel
si sa-l intorci in pamantul pe care l-ai dat lor si parintilor lor.
26 Cand se va incuia cerul si nu va fi ploaie, pentru ca au pacatuit
ei inaintea Ta, si-ti vor aduce rugi in locul acesta, vor marturisi numele
Tau si se vor intoarce de la pacatul lor pentru ca i-ai smerit,
27 Atunci sa asculti din cer si sa ierti pacatul robilor Tai, al poporului
Tau Israel, aratandu-le calea cea buna pe care sa mearga, si sa trimiti
ploaie pamantului Tau, pe care l-ai dat poporului Tau de mostenire.
28 De va fi foamete pe pamant, de va fi boala molipsitoare, de va
fi vant dogorator sau palitura, lacusta sau omida, dusmanii de-i vor stramtora
in tara lor, stau in cetatile lor, de va fi orice necaz, orice boala,
29 Atunci orice rugaciune si orice cerere care se va face de orice
om sau de tot poporul Tau Israel, cand ei isi vor simti fiecare necazul
sau si durerea si isi vor intinde mainile lor spre templul acesta,
30 Tu sa asculti din cer, din locul sederii Tale, si sa ierti; sa
dai fiecaruia dupa caile lui, caci Tu cunosti inima lui si singur stii
inima fiilor oamenilor,
31 Pentru ca sa se teama de Tine si sa umble in caile Tale in toate
zilele, cat vor trai pe pamantul pe care l-ai dat parintilor nostri.
32 Chiar si strainul, care nu este din poporul Tau Israel, cand va
purcede din pamant departat pentru numele Tau cel mare, pentru mana Ta
cea puternica si pentru bratul Tau cel inalt si va veni si se va ruga in
templul acesta,
33 Tu sa asculti din cer, din locul salasluirii Tale, si sa-i implinesti
tot lucrul pentru care strainul va striga catre Tine, ca sa stie toate
popoarele pamantului, de numele Tau si sa se teama de Tine, cum se teme
poporul Tau Israel, si sa stie ca in numele Tau este inchinat templul pe
care l-am zidit eu.
34 Cand poporul Tau va pleca cu razboi impotriva dusmanilor sai, pe
drumul pe care-l vei trimite Tu si se va ruga Tie, intorcandu-se spre cetatea
aceasta, care Ti-ai ales-o, si spre templul acesta pe care l-am zidit eu
numelui Tau,
35 Atunci sa asculti din cer rugaciunea lor si cererea lor si sa le
faci dreptate.
36 Cand vor pacatui ei inaintea Ta - caci nu este om care sa nu pacatuiasca
- si Tu Te vei supara pe ei si-i vei da dusmanilor lor si cei ce i-au luat
robi ii vor duce in pamant departat sau apropiat,
37 Si cand ei, in pamantul in care vor fi robiti, isi vor veni in
sine si se vor intoarce si ti se vor ruga in pamantul robiei lor, zicand:
am pacatuit, am facut faradelege, vinovati suntem;
38 Daca se vor intoarce catre Tine cu toata inima lor si cu tot sufletul
lor, in pamantul robiei lor, unde ei se vor afla dusi robi si se vor ruga,
intorcandu-se spre pamantul lor, pe care Tu l-ai dat parintilor lor si
spre "etatea care ti-ai ales-o si spre templul pe care l-am zidit eu numelui
Tau,
39 Atunci sa asculti din cer, din locul sederii Tale, rugaciunea lor
si cererea lor, si sa le faci dreptate si sa ierti pe poporul Tau de ceea
ce a pacatuit inaintea Ta.
40 Dumnezeul meu, sa-Ti fie ochii Tai deschisi si urechile Tale cu
luare aminte la rugaciunea care Ti se va face in locul acesta.
41 Si acum, Doamne Dumnezeule, scoala-Te si vino la locul de odihna
al Tau, Tu si chivotul puterii Tale. Preotii Tai, Doamne Dumnezeule, se
vor imbraca intru mantuire si cuviosii Tai se vor desfata de bunatati.
42 Doamne Dumnezeule, sa nu-Ti intorci fata Ta nici de la unsul Tau,
ci adu-Ti aminte de indurarile cele catre David, robul Tau".
CAPITOLUL 7
Savarsirea sfintirii.
1 Cand a sfarsit Solomon rugaciunea, s-a pogorat foc din cer si a mistuit
arderea de tot si jertfele, si slava Domnului a umplut templul.
2 Atunci n-au putut preotii sa intre in templul Domnului din pricina
slavei lui Dumnezeu care umpluse templul.
3 Si toti fiii lui Israel, vazand cum s-a coborat focul si slava Domnului
peste templu, au cazut cu fata la pamant pe pardoseala, s-au inchinat si
au slavit pe Domnul: "Ca este bun, ca in veac este mila Lui!"
4 Apoi regele si tot poporul au inceput sa aduca jertfe inaintea fetei
Domnului.
5 Regele Solomon a adus jertfa douazeci si doua de mii de boi si o
suta douazeci de mii de oi; asa au sfintit templul lui Dumnezeu regele
si tot poporul.
6 Preotii stateau la slujbele lor si levitii cu instrumentele de cantare
ale Domnului, pe care le facuse regele David, ca sa laude pe Domnul: "Ca
in veac este mila Lui"; caci David cu acestea Il slavea, iar preotii trambitau
din trambite inaintea lui, iar Israelul tot statea de fata.
7 Apoi a mai sfintit Solomon si mijlocul curtii care era inaintea
templului Domnului; caci a adus acolo arderile de tot si grasimea jertfelor
de impacare, fiindca jertfelnicul cel de arama pe care il facuse Solomon
nu putea cuprinde arderile de tot si prinoasele de paine si de grasime.
8 In vremea aceea a facut Solomon sarbatoare de sapte zile si impreuna
cu el a praznuit tot Israelul, adunare foarte mare, venita de la intrarea
Hamatului, pana la raul Egiptului.
9 Iar in ziua a opta au sarbatorit incheierea sarbatorii, caci sfintirea
jertfelnicului a tinut sapte zile, iar sarbatoarea alte sapte zile.
10 Si in ziua a douazeci si treia a lunii a saptea, regele a dat drumul
la corturile sale poporului, care se bucura si se veselea de binele ce
daduse Domnul lui David, lui Solomon si poporului Sau Israel.
11 Astfel a ispravit Solomon templul Domnului si casa regelui; tot
ce planuise Solomon in inima sa sa faca pentru templul Domnului si pentru
casa sa, le-a ispravit dupa dorinta.
12 Atunci S-a aratat Domnul lui Solomon, noaptea, si i-a zis: "Am
auzit ruga ta si Mi-am ales locul acesta sa fie templu pentru aducerea
de jertfe.
13 De voi incuia cerul si nu va fi ploaie, de voi porunci lacustei
sa manance tara, sau voi trimite vreo boala molipsitoare asupra poporului
Meu
14 Si se va smeri poporul Meu, care se numeste cu numele Meu, si se
vor ruga si vor cauta fata Mea, si se vor intoarce de la caile lor cele
rele, atunci ii voi auzi din cer, le voi ierta pacatele lor si le voi tamadui
tara.
15 Acum ochii Mei vor fi deschisi si urechile Mele vor fi cu luare-aminte
la rugaciunea ce se va face in locul acesta.
16 Caci am ales acum si am sfintit templul acesta, pentru ca sa fie
numele Meu acolo in veci; si ochii Mei si inima Mea sa fie acolo in toate
zilele.
17 Daca tu vei umbla inaintea fetei Mele, cum a umblat David, tatal
tau, si vei face toate cate ti-am poruncit, si vei pazi randuielile si
legile Mele,
18 Atunci iti voi intari tronul regatului tau, dupa cum am fagaduit
lui David, tatal tau, cand am zis: Nu va lipsi din tine barbat care sa
domneasca peste Israel.
19 Iar daca va veti abate si veti parasi randuielile Mele si poruncile
Mele, care vi le-am dat, si va veti duce si veti incepe a sluji la alti
dumnezei si va veti inchina lor,
20 Atunci voi starpi pe Israel de pe fata pamantului Meu pe care l-am
dat lor, si templul acesta pe care l-am sfintit numelui Meu, il voi lepada
de la fata Mea, iar pe Israel il vai da de pilda si de ocara la toate popoarele;
21 Iar de templul acesta inalt va ramane uimit tot cel ce va trece
pe langa el, si va zice: Pentru ce a facut asa Domnul cu pamantul acesta
si cu templul acesta?
22 Si vor zice: Pentru ca au parasit pe Domnul Dumnezeul parintilor
lor, Care i-a scos din pamantul Egiptului, si pentru ca s-au lipit de alti
dumnezei si s-au inchinat si au slujit lor, pentru aceea a adus El asupra
lor toate relele acestea".
CAPITOLUL 8
Cetatile zidite de Solomon. Jertfele si corabiile lui.
1 Dupa sfarsirea celor douazeci de ani, in care Solomon a zidit templul
Domnului si casa sa,
2 A zidit Solomon cetatile pe care i le daruise Hiram si a asezat
in ele pe fiii lui Israel.
3 Apoi a plecat Solomon impotriva Hamat-Tobei si a luat-o
4 Si a zidit el Tadmorul, in pustiu, si toate cetatile cele pentru
provizii, pe care le intemeiase in Hamat.
5 El a mai zidit de asemenea Bet-Horonul de Sus si Bet-Horonul de
Jos, intarindu-le cu ziduri de jur-imprejur, cu porti si cu zavoare;
6 Baalatul si toate cetatile pentru provizii, pe care le avea Solomon,
si toate cetatile pentru carele de razboi, cetatile pentru calareti si
tot ce a dorit Solomon sa zideasca in Ierusalim, in Liban, in tot pamantul
stapanirii lui.
7 Tot poporul care a ramas din Hetei, Amorei, Ferezei, Hevei, Iebusei,
care nu erau dintre fiii lui Israel;
8 Pe copiii lor care au ramas in tara dupa ei si pe care fiii lui
Israel nu i-au starpit, Solomon i-a facut oameni de corvoada pana in ziua
de astazi.
9 Iar pe fiii lui Israel, Solomon nu i-a facut oameni de corvoada
pentru lucrarile lui; pe ei insa ii avea pentru ostasi capetenii peste
garzi si pentru capetenii peste carele si calaretii lui.
10 Regele Solomon avea doua sute cincizeci de conducatori mari care
supravegheau oamenii la lucru.
11 Iar pe fiica lui Faraon, Solomon a mutat-o din cetatea lui David
in casa pe care o zidise pentru ea; caci zicea el: Femeia mea nu trebuie
sa locuiasca in casa lui David, regele lui Israel, pentru ca acea casa
este sfanta de cand a intrat in ea chivotul Domnului.
12 Atunci a inceput Solomon sa aduca arderi de tot Domnului pe jertfelnicul
pe care-l facuse pentru Domnul inaintea pridvorului,
13 Pentru ca sa se aduca pe el arderi de tot, dupa randuiala si dupa
porunca lui Moise, in fiecare zi, in toate zilele de odihna, la lunile
noi si la cele trei sarbatori de peste an: la sarbatoarea azimelor, la
sarbatoarea saptamanilor si la sarbatoarea corturilor.
14 Si a asezat el, dupa randuiala lui David, tatal sau, preotii sa-si
faca slujba lor, cu randul; si tot cu randul a randuit sa fie de straja
levitii, sa cante cantarile de lauda si sa slujeasca pe preoti, dupa randuiala
de fiecare zi; pe usieri, dupa cetele lor, i-a randuit la fiecare usa,
pentru ca asa poruncise David, omul lui Dumnezeu.
15 Si nu s-a facut intru nimic nici o abatere de la poruncile regelui,
cele pentru preoti si pentru leviti, si nici de la cele pentru vistierie.
16 Asa s-a savarsit toata lucrarea lui Solomon din ziua punerii temeliei
la templul Domnului pana la terminarea lui.
17 Atunci s-a dus Solomon la Etion-Gheber si la Elot, pe tarmul marii,
care este in tara lui Edom.
18 Iar Hiram i-a trimis cu slugile sale corabii si robi, cunoscatori
ai marilor, care s-au dus cu slugile lui Solomon la Ofir si au luat de
acolo patru sute cincizeci de talanti de aur si i-au adus regelui Solomon.
CAPITOLUL 9
Regina din Saba cerceteaza pe Solomon
1 Auzind regina din Saba de faima lui Solomon si voind sa-l incerce
cu intrebari grele, a venit la Ierusalim cu foarte multa bogatie, cu camile
incarcate cu aromate, cu aur mult si pietre scumpe; si a venit la Solomon
si i-a grait lui toate cate avea in sufletul ei.
2 Si i-a dezlegat Solomon toate intrebarile ei si nu s-a gasit nimic
necunoscut pentru Solomon, incat sa nu-i dezlege el.
3 Vazand regina din Saba intelepciunea lui Solomon si casa pe care
o zidise el,
4 Mancarile de la masa lui, locurile de sedere ale robilor lui, randuiala
slujitorilor lui si imbracamintea lor, paharnicii lui, imbracamintea lor
si arderile de tot pe care le aducea in templu, a ramas uimita.
5 Si a zis regelui: "Cele ce am auzit eu in tara mea despre lucrurile
tale si despre intelepciunea ta, sunt adevarate;
6 Dar eu n-am crezut vorbele ce mi se spuneau, pana ce n-am venit
si n-am vazut cu ochii mei. Si iata nici pe jumatate nu mi s-a grait de
marirea intelepciunii tale; tu intreci cu mult faima auzita de mine, despre
tine.
7 Fericiti sunt oamenii tai si fericite sunt aceste slugi ale tale,
care-ti stau totdeauna inainte si-ti asculta intelepciunea!
8 Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul tau Care a binevoit sa te puna
pe tronul Sau, pentru ca sa fii rege in numele Domnului Dumnezeului tau.
Din dragostea pe care Dumnezeul tau o are catre Israel, ca sa-l intareasca
in veci, te-a facut rege peste el, ca sa faci judecata si dreptate".
9 Si a daruit ea regelui o suta douazeci de talanti de aur si multime
mare de aromate si de pietre scumpe; asemenea aromate, ca cele daruite
de regina din Saba regelui Solomon, nu se mai vazusera.
10 In vremea aceea slugile lui Hiram si slugile lui Solomon, care-i
aduceau aur de la Ofir, ii adusesera si lemn rosu si pietre scumpe.
11 Din acest lemn rosu facuse regele scarile de la templul Domnului
si de la casa domneasca, precum si chitare si harpe pentru cantareti. Astfel
de lemn nu se mai vazuse niciodata inainte in tara lui Iuda.
12 Iar regele Solomon a dat reginei din Saba tot ce ea a dorit si
a cerut, afara de darul pe care i l-a dat pentru lucrurile pe care ea le
adusese regelui. Si asa s-a intors inapoi in tara sa, ea si slugile sale.
13 Greutatea aurului care i se adusese lui Solomon intr-un an era
de sase sute saizeci si sase de talanti de aur.
14 Afara de acestea, mai aduceau lui Solomon aur si argint solii de
la diferite popoare si negustorii, precum si toti regii Arabiei si conducatorii
de provincii.
15 Regele Solomon a facut doua sute de scuturi mari de aur ciocanit
in care au intrat cate sase sute de sicli de aur de fiecare scut ciocanit.
16 Si trei sute de scuturi mici, tot de aur ciocanit, in care au intrat
cate trei sute de sicli de aur de fiecare scut. Pe acestea le-a pus regele
in Casa Padurii din Liban.
17 Apoi a facut regele un tron mare de os de fildes si l-a imbracat
peste tot cu aur curat,
18 Iar la tron a facut sase trepte de suit, un scaunel de aur pentru
picioare, prins de tron, rezematori de o parte si de alta a locului de
sedere si doi lei care stateau langa rezematori
19 Si inca doisprezece lei care stateau acolo pe cele sase trepte
de o parte si de alta. Asa tron nu se mai gasea in nici un regat.
20 Toate vasele de baut ale regelui Solomon erau de aur si toate vasele
din Casa Padurii din Liban erau de aur ales. In zilele lui Solomon argintul
se socotea ca nimic,
21 Caci corabiile regelui umblau la Tarsis eu slugile lui Hiram si
la trei ani o data se intorceau aducand aur si argint, fildes, maimute
si pauni.
22 Astfel Solomon a intrecut pe toti regii pamantului in bogatie si
intelepciune.
23 Si toti regii tarilor cautau sa vada pe Solomon, ca sa-i asculte
intelepciunea pe care i-o pusese Dumnezeu in inima lui.
24 Si fiecare din ei ii aducea vase de argint, de aur, vesminte, arme,
aromate, cai si catari, in fiecare an.
25 Solomon avea patru mii de iesle pentru caii de pe la carele lui
si douasprezece mii de calareti, asezati in cetatile unde avea carele si
pe langa rege in Ierusalim.
26 El domnea peste toti regii, de la raul Eufrat pana la tara Filistenilor
si pana la hotarul Egiptului.
27 Si a facut regele sa fie aurul si argintul pretuit in Ierusalim
ca pietrele de pe drum, iar cedrii, din pricina multimii lor, i-a facut
sa fie pretuiti ca smochinii cei salbatici de prin locuri joase.
28 Cai pentru Solomon i se aduceau din Egipt si din toate tarile.
29 Celelalte fapte ale lui Solomon, de la cele dintai pana la cele
din urma, sunt scrise in cartea lui Natan proorocul, in proorocia lui Ahia
Silonitul si in vedeniile lui Ido vazatorul despre Ieroboam, fiul lui Nabat.
30 Solomon a domnit in Ierusalim peste tot Israelul patruzeci de ani.
31 Apoi a raposat Solomon cu parintii sai si l-au ingropat in cetatea
lui David, tatal sau. Iar in locul lui s-a facut rege Roboam, fiul sau.
CAPITOLUL 10
Roboam si dezbinarea regatului.
1 Atunci s-a dus Roboam la Sichem, pentru ca la Sichem se adunasera
toti Israelitii, ca sa-l faca rege.
2 Cand a auzit de aceasta Ierobnam, fiul lui Nabat, care se afla in
Egipt, unde fugise de regele Solomon, s-a intors Ieroboam din Egipt.
3 Iar Israelitii au trimis si l-au chemat. Venind deci Ieroboam si
tot Israelul, au grait lui Roboam asa:
4 "Tatal tau a pus jug greu pe noi. Tu insa usureaza-ne de munca silnica
a tatalui tau si de jugul cel greu, care d-a pus el pe noi si iti vom sluji".
5 Iar Roboam le-a zis: "Veniti peste trei zile la mine!" Si s-a imprastiat
poporul.
6 Atunci s-a sfatuit regele Roboam eu batranii care fusesera sfetnicii
lui Solomon, tatal lui, cat a trait el si le-a zis: "Cum ma sfatuiti sa
raspund poporului acestuia?"
7 Iar ei i-au zis: "De vei fi bun acum cu poporul acesta, de le vei
face pe plac si le vei vorbi cu blandete, atunci ei iti vor fi robi in
toate zilele".
8 Dar el n-a tinut seama de sfatul ce i-au dat batranii, ci a inceput
sa se sfatuiasca cu oamenii cei tineri care crescusera cu el si-i avea
ca sfetnici pe langa sine
9 Si le-a zis: "Ce ma sfatuiti sa raspund poporului acestuia, care
mi-a grait asa: Usureaza-ne jugul pe care tatal tau l-a pus pe noi?"
10 Oamenii cei tineri, care crescusera cu el, i-au raspuns si i-au
zis: "Poporului care ti-a vorbit: Tatal tau a pus jug greu peste noi, iar
tu usureaza-ni-l, spune-le asa: Degetul meu cel mic e mai gros decat mijlocul
tatalui meu.
11 Tatal meu a pus jug greu pe voi, eu insa voi mari jugul vostru;
tatal meu v-a pedepsit cu biciul, eu insa va voi bate cu scorpioane".
12 Si a venit Ieroboam impreuna eu tot poporul la Roboam, in ziua
a treia, dupa cum le poruncise regele, cand zisese: "Veniti la mine peste
trei zile".
13 Atunci regele le-a raspuns cu asprime, caci n-a tinut seama regele
Roboam de sfatul batranilor, ci le-a grait dupa sfatul oamenilor tineri
asa:
14 "Tatal meu pus jug greu peste voi, eu insa il voi mari; tatal meu
v-a pedepsit cu biciul; eu insa va voi bate cu scorpioane".
15 Si n-a ascultat regele de popor, pentru ca asa fusese randuit de
la Dumnezeu, ca sa-si implineasca Domnul cuvantul Sau, pe care-l graise
prin Ahia Silonitul lui Ieroboam, fiul lui Nabat.
16 Cand tot Israelul a vazut ca regele nu-l asculta, atunci poporul
a raspuns regelui, zicand: "Ce parte mai avem noi cu David? Nu mai avem
nimic cu fiul lui Iesei. La corturi, Israele! Davide, vezi de casa ta!"
Si s-au imprastiat toti Israelitii pe la corturile lor.
17 Iar Roboam a ramas rege numai peste fiii lui Israel care locuiau
in cetatile Iudei.
18 Atunci regele Roboam a trimis impotriva lor pe Adoniram, care era
capetenie peste stransul darilor; dar fiii lui Israel l-au batut cu pietre
si el a murit. Iar regele Roboam s-a grabit sa se suie in carul sau, ca
sa fuga la Ierusalim.
19 Asa s-a despartit Israel de casa lui David, pana in ziua de astazi.
CAPITOLUL 11
Roboam se pregateste de razboi.
1 Atunci a venit Roboam la Ierusalim si a strans din casa lui Iuda
si a lui Veniamin o suta saptezeci de mii de ostasi alesi, ca sa lupte
in Israel si sa intoarca regatul iarasi sub stapanirea lui Roboam.
2 Si a fost cuvantul Domnului spre Semaia, omul lui Dumnezeu si i-a
zis:
3 "Spune lui Roboam, fiul lui Solomon, regele Iudei si la tot Israelul
din neamul lui Iuda si al lui Veniamin:
4 Asa zice Domnul: Sa nu mergeti si sa nu faceti razboi cu fratii
vostri. Intoarceti-va fiecare la casa voastra, caci de Mine s-a facut acest
lucru!" si au ascultat ei de cuvintele Domnului si s-au intors inapoi din
drumul lor impotriva lui Ieroboam.
5 Roboam sedea in Ierusalim si a imprejmuit cetatile lui Iuda cu ziduri.
6 El a intarit Betleemul, Etamul si Tecoa;
7 Bet-Turul, Soco si Adulamul,
8 Gatul, Maresa si Ziful,
9 Adoraimul, Lachisul si Azeca,
10 Tora, Aialonul si Hebronul, care se aflau in neamul lui Iuda si
al lui Veniamin.
11 Cetatile acestea le-a intarit el cu ziduri si a asezat in ele capetenii
si magazii pentru tinut paine, untdelemn si vin.
12 Fiecarei cetati i-a dat scuturi si sulite si le-a intarit cu foarte
mare tarie. Si asa a ramas cu el Iuda si Veniamin.
13 Apoi s-au adunat la el din toate partile preotii si levitii, care
erau in tot pamantul lui Israel,
14 Caci levitii si-au parasit asezarile si locurile lor, stapanite
de ei, si au venit in Iuda si la Ierusalim, din pricina ca Ieroboam si
fiii lui ii indepartasera din dregatoria preotiei Domnului
15 Si pentru ca Ieroboam isi pusese preoti pentru inaltimi si pentru
tapii si viteii pe care ii facuse el.
16 Iar dupa ei au venit la Ierusalim din toate semintiile lui Israel
si aceia care isi aveau inima indreptata sa caute pe Domnul Dumnezeul lui
Israel, pentru ca sa aduca jertfa Domnului Dumnezeului parintilor lor.
17 Si asa au intarit acestia regatul lui Iuda si l-au sprijinit pe
Roboam, fiul lui Solomon, timp de trei ani., pentru ca trei ani a umblat
el pe caile lui David si ale lui Solomon.
18 Roboam si-a luat de femeie pe Mahalat, fiica lui Ierimot, fiul
lui David si al Abihailei, fiica lui Eliab, fiul lui Iesei.
19 Aceasta i-a nascut fii pe Ieus, pe Semaria si pe Zaham.
20 Dupa ea a mai luat pe Maaca, fiica lui Abesalom, care i-a nascut
pe Abia, pe Atai, pe Ziza si pe Selomit.
21 Roboam insa iubea pe Maaca, fiica lui Abesalom, mai mult decat
pe toate femeile si decat pe toate concubinele sale, caci el a avut optsprezece
femei si saizeci de concubine si a nascut cu ele douazeci si opt de baieti
si saizeci de fete.
22 Si a pus Roboam pe Abia, fiul Maacai, conducator peste fratii lui,
pentru ca pe el voia sa-l faca rege.
23 Si a lucrat intelepteste, caci si-a impartit toti feciorii sai
in toate cetatile intarite din tot pamantul lui Iuda si al lui Veniamin
si le-a dat intretinere mare si le-a cautat multime de femei.
CAPITOLUL 12
Razboiul cu Sisac. Moartea lui Roboam.
1 Dupa ce s-a intarit regatul lui Roboam si a ajuns destul de puternic,
Roboam a parasit legea Domnului si dimpreuna cu el si tot Israelul.
2 Dar pentru ca s-au abatut ei de la Domnul, de aceea in anul al cincilea
al domniei lui Roboam, Sisac, regele Egiptului, a plecat cu razboi impotriva
Ierusalimului,
3 Cu o mie doua sute de care de razboi si cu saizeci de mii de calareti;
iar poporul, care venise cu el din Egipt: Libieni, Suchieni si Etiopieni,
era foarte numeros.
4 Acestia au luat cetatile intarite din Iuda si au venit la Ierusalim.
5 Atunci Semaia proorocul a venit la Roboam si la capeteniile lui
Iuda, care se stransesera la Ierusalim din pricina lui Sisac si le-a zis:
"Asa zice Domnul: Pentru ca M-ati parasit, de aceea va las pe mainile lui
Sisac".
6 Iar capeteniile lui Israel si regele s-au smerit si au zis: "Drept
este Domnul!"
7 Cand a vazut Domnul ca ei s-au smerit, atunci a fost cuvantul Domnului
din nou catre Semaia si a zis: "S-au smerit; nu-i voi mai starpi si in
curand le voi da si izbavire. Mania Mea nu se va mai varsa asupra Ierusalimului
prin mana lui Sisac.
8 Dar ei tot vor fi slugile lui ca sa cunoasca ce inseamna sa-Mi slujeasca
Mie si ce inseamna sa slujeasca regatelor pamantului".
9 Atunci a venit Sisac, regele Egiptului, la Ierusalim si a luat vistieriile
templului Domnului si vistieriile casei regelui; tot ce a gasit, a luat;
a luat si scuturile cele de aur, pe care le facuse Solomon.
10 Iar regele Roboam a facut in locul lor scuturi de arama si le-a
dat in mainile capeteniilor de peste garzi, care pazeau intrarea la casa
regelui.
11 Si numai cand mergea regele la templul Domnului, numai atunci venea
garda si le purta si pe urma le aducea iarasi in casa de garda.
12 Dupa ce s-a smerit Roboam, s-a indepartat mania Domnului de la
el si nu l-a nimicit cu totul. Afara de aceasta si in Iuda se gasea cate
ceva bun.
13 Asa s-a intarit iar regele Roboam in Ierusalim si a domnit. Roboam
era de patruzeci si unu de ani cand s-a facut rege si a domnit saptesprezece
ani in Ierusalim, in cetatea pe care o alesese Domnul dintre toate semintiile
lui Israel, ca sa-si puna numele in ea. Pe mama lui Roboam o chema Naama
Amonita.
14 Dar a facut el rele, pentru ca nu si-a indreptat inima sa ca sa
caute pe Domnul.
15 Faptele lui Roboam, cele dintai si cele de pe urma, sunt scrise
in amintirile lui Semaia proorocul si ale lui Ido vazatorul in spitele
neamurilor. Roboam a purtat razboaie cu Ieroboam in toate zilele vietii
lor.
16 Apoi a raposat Roboam cu parintii sai si a fost ingropat in cetatea
lui David. Iar in locul lui s-a facut rege Abia, fiul sau.
CAPITOLUL 13
Abia, regele Iudei. Razboiul lui cu Ieroboam, regele lui Israel.
1 Abia a inceput sa domneasca peste Iuda in anul al optsprezecelea
al domniei lui Ieroboam.
2 Si a domnit trei ani in Ierusalim. Pe mama lui o chema Maaca si
era fiica lui Uriel din Ghibea si a fost razboi si intre Abia si Ieroboam.
3 Abia a inceput razboiul cu o armata numai de oameni viteji, adica
de patru sute de mii de oameni alesi. Iar Ieroboam a iesit impotriva lui
la lupta cu opt sute de mii de oameni, tot numai oameni alesi si viteji.
4 Abia cu armata sa s-a asezat pe varfui muntelui Temaraim, unul dintre
muntii lui Efraim si a zis: "Ascultati-ma, Ieroboame si voi toti Israelitii.
5 Nu stiti voi, oare, ca Domnul Dumnezeul lui Israel a dat lui David
domnia peste Israel in veci, lui si fiilor lui, prin legamant vesnic?
6 Dar s-a sculat Ieroboam, fiul lui Nabat, care era rob la Solomon,
fiul lui David, si s-a razvratit impotriva stapanului sau.
7 Atunci s-au strans imprejurul lui oameni netrebnici, oameni inraiti
si s-au indarjit impotriva lui Roboam, fiul lui Solomon; iar Roboam era
tanar si cu inima fricoasa si n-a putut sa li se impotriveasca.
8 Voi si acum ziceti ca puteti sa va impotriviti regatului Domnului,
care se afla in mina fiilor lui David, pentru ca sunteti o multime mare
de popor si aveti vitei de aur, pe care vi i-a facut Ieroboam, ca dumnezei.
9 N-ati izgonit voi oare pe preotii Domnului, pe fiii lui Aaron si
pe leviti, si nu v-ati facut voi oare singuri preoti dupa pilda popoarelor
din celelalte tari? La voi, oricine vine sa se curateasca cu un vitel si
cu sapte berbeci, se face preot celui ce nu este dumnezeu.
10 Iar la noi Domnul este Dumnezeul nostru; noi nu L-am parasit si
slujbele cele catre Domnul le fac preotii, care sunt dintre fiii lui Aaron
si levitii, care sunt la slujba de straja.
11 Ei fac sa se ridice in fiecare dimineata si in fiecare seara fum
de arderi de tot catre Domnul, cum si fum de tamaieri bine mirositoare;
si aseaza in randuri painile punerii inainte pe masa cea curata si aprind
policandrele cele de aur si candelele lui, ca sa arda in fiecare seara,
pentru ca noi pazim legea Domnului Dumnezeului nostru, iar voi L-ati parasit.
12 Si iata, noi avem in fruntea noastra pe Dumnezeu si pe preotii
Lui si trambitele cele rasunatoare, ca sa rasune cu vuiet mare impotriva
voastra. Fii ai lui Israel, sa nu va luptati cu Domnul Dumnezeul parintilor
vostri, ca nu veti avea nici un spor".
13 Dar Ieroboam a trimis o ceata mare de oameni care stau la panda,
sa invaluiasca pe Iuda si sa le cada in spate, asa ca ei se aflau in fata
lui Iuda, iar cei de la panda in spatele lui.
14 Dar Iudeii au prins de veste aceasta si au inceput lupta si in
fata si in spate si au strigat catre Domnul, iar preotii au trambitat din
trambite.
15 Atunci au ridicat Iudeii strigat mare. Dar cand Iudeii au ridicat
strigatul, Dumnezeu a lovit pe Ieroboam si pe toti Israelitii in fata lui
Abia si a lui Iuda.
16 Si au fugit fiii lui Israel din fata celor din Iuda si Dumnezeu
i-a dat in mainile lor.
17 Iar Abia dimpreuna cu poporul lui le-a dat o lovitura puternica
si au cazut morti din Israel cinci sute de mii de oameni alesi.
18 Atunci s-au smerit fiii lui Israel, iar fiii lui Iuda s-au facut
puternici, pentru ca au nadajduit in Domnul Dumnezeul parintilor lor.
19 Abia l-a fugarit din urma pe Ieroboam si i-a luat cetatile Betelul
cu satele lui, Iesana cu satele ei si Efronul cu satele lui.
20 Dupa aceea Ieroboam n-a mai avut putere sa se impotriveasca in
toate zilele lui Abia. Si l-a lovit Domnul si a murit.
21 Iar Abia s-a intarit. El si-a luat paisprezece femei si a nascut
cu ele douazeci si doi de baieti si saisprezece fete.
22 Celelalte fapte ale lui Abia, purtarile sale si vorbele sale sunt
scrise in amintirile lui Ido proorocul.
CAPITOLUL 14
Asa sfarama idolii si biruie pe Etiopieni.
1 Apoi a raposat Abia cu parintii sai si l-au ingropat in cetatea lui
David, iar in locul lui s-a facut rege Asa, fiul sau. In zilele sale tara
a avut pace zece ani.
2 Asa a facut cele bune si placute inaintea Domnului Dumnezeului sau,
3 Caci el a indepartat jertfelnicele dumnezeilor straini si inaltimile,
a sfaramat stalpii idolesti si a taiat Aserele.
4 El a poruncit Iudeilor sa caute pe Domnul Dumnezeul parintilor lor
si sa implineasca legea si poruncile Lui;
5 A indepartat din toate cetatile lui Iuda inaltimile si chipurile
turnate ale soarelui. Regatul sub domnia lui a avut pace.
6 El a zidit cetati tari in Iuda; caci tara a fost in pace si n-a
avut razboaie cu nimeni in acei ani, fiindca Domnul i-a dat odihna.
7 Tot el a zis Iudeilor: "Sa ziditi cetatile acestea si sa le ingraditi
cu ziduri, cu turnuri, cu porti si cu zavoare; tara este inca a noastra,
pentru ca am cautat pe Domnul Dumnezeul nostru; L-am cautat si El ne-a
daruit odihna din toate partile". Si au inceput sa le zideasca si au izbutit.
8 Asa avea in ostirea lui trei sute de mii de oameni alesi din semintia
lui Iuda, inarmati cu scuturi si cu lanci; iar din semintia lui Veniamin,
doua sute optzeci de mii de oameni alesi, inarmati cu scuturi si erau si
tragatori din arcuri.
9 Atunci s-a sculat impotriva sa Zerah Etiopianul cu o armata de un
milion si cu trei sute de care si a venit pana la Maresa.
10 Aici i-a iesit Asa inainte si s-a asezat cu armata sa in linie
de bataie, in valea lui Tefat, langa Maresa.
11 Apoi a strigat Asa catre Domnul Dumnezeul sau si a zis: "Doamne,
la Tine este puterea, ca sa ajuti si celui tare si celui ce nu este tare;
ajuta-ne dar noua, Doamne Dumnezeul nostru, caci noi in Tine nadajduim
si in numele Tau am pornit impotriva acestei multimi, care este atat de
mare; Doamne, Tu esti Dumnezeul nostru, sa n-aiba omul putere impotriva
Ta".
12 Atunci a lovit Domnul pe Etiopieni inaintea fetei lui Asa si inaintea
fetei lui Iuda si au fugit Etiopienii.
13 Iar Asa i-a fugarit din urma impreuna cu poporul care era cu el,
pana la Gherar, si au cazut atatia Etiopieni, de se credea ca n-a mai ramas
nimeni din ei cu suflet, pentru ca aceia cadeau zdrobiti inaintea Domnului
si inaintea ostirii Lui. Si au luat de la ei o mare multime de prada.
14 si au sfaramat toate cetatile dimprejurul Gherarei, pentru ca groaza
Domnului intrase in ele. Si au pradat Israelitii toate cetatile si au adus
din ele foarte multa prada.
15 De asemenea au jefuit si salasele si au luat o multime de turme
cu vite marunte si camile si s-au intors cu ele la Ierusalim.
CAPITOLUL 15
Asa face alte indreptari in templu.
1 Atunci s-a pogorat Duhul lui Dumnezeu asupra lui Azaria, fiul lui
Oded,
2 Si i-a iesit inaintea lui Asa si i-a zis: "Ascultati-ma, Asa si
tot Iuda si Veniamin: Domnul este cu voi cand si voi sunteti cu El. De-L
veti cauta, va fi gasit de voi, iar de Il veti parasi, si El va va parasi.
3 Multe zile a fost Israel fara Dumnezeul Cel adevarat si fara de
preot-invatator si fara de lege;
4 Dar cand el, in stramtorarea lui, s-a intors la Domnul Dumnezeul
lui Israel si L-a cautat, El S-a lasat gasit de ei.
5 In acele vremuri n-a avut pace, nici cel ce iesea, nici cel ce intra,
caci mari tulburari au fost intre toti locuitorii tarilor;
6 Popor cu popor se lupta si cetate cu cetate, pentru ca Dumnezeu
ii aducea la tulburari prin tot felul de necazuri.
7 Dar voi intariti-va si sa nu va oboseasca mainile, pentru ca veti
avea plata pentru faptele voastre!"
8 Cand a auzit Asa cuvintele acestea si proorocia lui Azaria, fiul
lui Oded, proorocul, s-a infiripat in putere si a azvarlit idolii paganesti
din toata tara lui Iuda si a lui Veniamin si din cetatile pe care le luase
din muntele lui Efraim, si a innoit jertfelnicul Domnului care era dinaintea
pridvorului.
9 Apoi a adunat pe tot Iuda si pe tot Veniaminul si pe strainii din
Efraim, din Manase si din Simeon, care locuiau cu ei, caci multi din Israel
au trecut la el, cand au vazut ca Domnul Dumnezeu este cu el.
10 Acestia s-au adunat la Ierusalim in luna a treia din anul al cincisprezecelea
al domniei lui Asa.
11 Si au adus in ziua aceea jertfa Domnului din prada care o adunasera:
din vitele cele mari, sapte sute de jertfe, si din vitele marunte, sapte
mii.
12 Dupa aceea au facut legamant intre ei, ca sa caute pe Domnul Dumnezeul
parintilor lor, cu toata inima lor si cu tot sufletul lor;
13 Iar tot cel ce nu va cauta pe Domnul Dumnezeul lui Israel sa moara,
ori mic de va fi, ori mare, ori barbat de va fi, ori femeie.
14 Si s-au legat ei cu juramant catre Domnul cu glas tare si cu strigate
mari si in sunetul trambitelor si al buciumelor.
15 Si le-a parut bine la toti Iudeii de acest juramant, pentru ca
cu toata inima lor s-au jurat si cu toata staruinta L-au cautat, si El
S-a dat lor sa fie gasit. Si le-a dat lor Domnul odihna din toate partile.
16 Pe Maaca, mama sa, regele Asa a lipsit-o de vrednicia de regina,
pentru ca ea facuse un chip turnat pentru Astarte. Asa a rasturnat chipul
cel turnat, pe care-l facuse ea, l-a sfaramat in bucati si l-a ars in valea
Chedronului.
17 Desi inaltimile din Israel n-au fost de tot departate, ci au mai
durat inca in Israel, totusi Asa si-a avut inima sa intreaga la Domnul
in toate zilele vietii sale.
18 Si a adus el in templul lui Dumnezeu lucrurile care le afierosise
tatal sau si lucrurile care le afierosise el: adica aurul, argintul si
vasele.
19 Si razboi n-a mai fost pana in anul al treizeci si cincilea al
domniei lui Asa.
CAPITOLUL 16
Pacatul intreit al lui Asa.
1 Iar in anul al treizeci si saselea al domniei lui Asa, Baesa, regele
lui Israel, a plecat impotriva lui Iuda si a inceput sa zideasca Rama,
pentru ca sa nu poata nimeni nici sa plece de la Asa, regele lui Iuda,
nici sa vina la el.
2 Atunci a scos Asa argintul si aurul din vistieriile templului Domnului
si ale casei regelui si l-a trimis la Damasc lui Benhadad, regele Siriei,
zicand:
3 "Legamant sa fie intre mine si intre tine, cum a fost intre tatal
meu si intre tatal tau. Iata eu iti trimit argint si aur, du-te si rupe
legamantul tau, care-l ai cu Baesa, regele lui Israel, ca sa plece de la
mine".
4 Si a ascultat Benhadad de regele Asa si a trimis pe mai-marii ostirii,
ce-i avea, impotriva cetatilor lui Israel; acestia au pustiit Ainul, Danul,
Abel-Maimul (Abel-Bet) si toate hambarele cu provizii din cetatile lui
Neftali.
5 Cand a auzit Baesa de aceasta, a incetat sa mai zideasca Rama, oprind
lucrarea sa.
6 Iar Asa regele a strans pe toti cei ai lui Iuda si a carat cu ei
din Rama pietrele si lemnele pe care Baesa le folosea la intarire, si a
zidit cu ele Gheba si Mitpa.
7 In timpul acela a venit Hanani vazatorul la Asa, regele lui Iuda,
si i-a zis: "Fiindca ai nadajduit in regele Siriei si n-ai nadajduit in
Domnul Dumnezeul tau, pentru aceea ti-a scapat oastea regelui Siriei din
mana ta.
8 Oare Etiopienii si Libienii n-au avut ei oaste mare si care si calareti,
carora nu li se mai stia numarul? Dar pentru ca tu ti-ai pus increderea
in Domnul, El ti i-a dat in mana ta;
9 Caci ochii Domnului vad oriunde, peste tot pamantul, pentru ca sa
sprijine pe cei care sunt cu inima lor intreaga la El. Neintelepteste ai
lucrat dar acum. Pentru aceasta, de acum inainte tu vei avea razboaie".
10 Si s-a maniat Asa pe vazator, si l-a pus la inchisoare; fiindca
din pricina aceasta prinsese mare ciuda pe el; si a mai apasat in acel
timp Asa si pe unii din popor.
11 Iar faptele lui Asa de la cele dintai pana la cele de pe urma sunt
scrise in cartea regilor lui Iuda si Israel.
12 in anul al treizeci si noualea al domniei sale s-a imbolnavit Asa
de picioare si boala lui s-a intins pana la partile cele mai de sus ale
corpului; dar el nici la boala sa n-a cautat pe Domnul, ci pe doctori.
13 Si a raposat Asa cu parintii sai si a murit in anul al patruzeci
si unulea al domniei lui.
14 Si l-au ingropat in mormantul pe care si-l sapase el in cetatea
lui David; si i-au pus pe un pat pe care-l umpluse cu aromate si cu tot
felul de miresme; la inmormantarea lui i s-au ars foarte multe aromate.
CAPITOLUL 17
Iosafat este fericit pentru evlavia lui.
1 In locul lui Asa, s-a facut rege Iosafat, fiul sau. Si s-a intarit
si el impotriva Israelitilor;
2 Caci a asezat ostire in toate cetatile intarite ale Iudei si in
cetatile lui Efraim pe care le stapanise Asa, tatal sau.
3 Si a fost Domnul cu Iosafat, pentru ca acesta a umblat in caile
cele dintai ale lui David, tatal sau, si n-a cautat la Baali,
4 Ci a cautat pe Dumnezeul tatalui sau si a lucrat dupa poruncile
Lui, iar nu dupa faptele Israelitilor.
5 Pentru aceasta i-a intarit Domnul domnia in mana lui si tot Iuda
ii aducea daruri lui Iosafat, si a avut el bogatie si marire multa.
6 Inima lui s-a intarit din ce in ce in caile Domnului. Afara de aceasta,
el a desfiintat din Iuda si inaltimile cu jertfelnice si Aserele.
7 Iar in anul al treilea al domniei sale, a trimis pe cinci din capeteniile
sale si anume: pe Benhail, Obadia, Zaharia, Natanael si Miheia, ca sa invete
poporul prin cetatile lui Iuda;
8 Impreuna cu ei a trimis si din leviti: pe Semaia, Netania, Zebadia,
Asael, Semiramot, Ionatan, Adonie, Tobie, Tob-Adonie; iar din preoti, pe
Elisama si pe Ioram.
9 Acestia au invatat in Iuda, avand cu ei cartea legii Domnului; si
au cutreierat toate cetatile lui Iuda si au invatat poporul.
10 In vremea aceasta, in toate regatele tarilor, care erau imprejurul
Iudei, intrase frica Domnului si nu indraznea nimeni sa se lupte cu Iosafat.
11 Si i se aduceau lui Iosafat daruri si argint ca bir, pana si din
partea Filistenilor; asemenea si Arabii ii aduceau vite marunte; sapte
mii sapte sute de berbeci si sapte mii sapte sute de tapi.
12 Astfel a ajuns Iosafat la cea mai inalta marire si a zidit in Iuda
cetatui si cetati pentru provizii.
13 El a avut multe provizii in cetatile lui Iuda si oameni de razboi
viteji in Ierusalim.
14 Iata cartea numaratorii lor, dupa familiile cele dupa tata ale
lor: Din Iuda erau capetenii peste mii: Adna, capetenie, care avea sub
el trei sute de mii de ostasi alesi;
15 Dupa el Iohanan, capetenie, care avea sub el doua sute optzeci
de mii de oameni.
16 Dupa acesta, Amasia, fiul lui Zicri, care se fagaduise pe sine
Domnului, avea cu el doua sute de mii de ostasi viteji.
17 Din Veniamin: viteazul ostas Eliada, care avea sub el doua sute
de mii de ostasi, inarmati cu arcuri si cu scuturi;
18 Dupa el Iehozabad, care avea sub el o suta optzeci de mii de ostasi
inarmati.
19 Acestia au slujit pe rege, afara de cei pe care regele ii impartise
prin cetatile intarite in tot tinutul lui Iuda.
CAPITOLUL 18
Iosafat si Ahab in razboi cu Sirienii.
1 Iosafat a avut multa bogatie si marire si s-a inrudit cu Ahab.
2 Dupa cativa ani s-a dus la Ahab in Samaria, iar acesta a junghiat,
pentru el si pentru poporul ce era cu el, un numar foarte mare de vite
marunte si mari si l-a castigat sa mearga impotriva Ramotului din Galaad.
3 Caci Ahab, regele lui Israel, a zis lui Iosafat, regele lui Iuda:
"Vrei sa mergi cu mine la razboi impotriva Ramotului din Galaad?" Acela
insa i-a raspuns: "Cum esti tu, asa sunt si eu; si cum este poporul tau,
asa este si poporul meu: merg cu tine la razboi!"
4 si a zis Iosafat catre regele lui Israel: "Intreaba astazi, ce zice
Domnul?"
5 Atunci a adunat regele lui Israel ca la patru sute de prooroci si
le-a zis: "Sa mergem noi oare la razboi impotriva Ramotului din Galaad
ori sa ne lasam?" Si ei au zis: "Du-te, ca Dumnezeu il va da in mainile
regelui".
6 Zis-a Iosafat: "Nu se gaseste pe aici vreun prooroc al Domnului,
ca sa-l intrebam si pe el?"
7 Iar regele lui Israel a raspuns lui Iosafat: "Mai este un om prin
care am putea intreba pe Domnul, dar nu-l iubesc, pentru ca nu prooroceste
de bine pentru mine, ci totdeauna imi prooroceste numai de rau; acesta
este Miheia, fiul lui Imla". Iosafat insa a zis: "Nu grai asa, rege!"
8 Dupa aceea a chemat regele lui Israel pe un famen si i-a zis: "Du-te
repede dupa Miheia, fiul lui Imla".
9 Atunci regele lui Israel si Iosafat, regele lui Iuda, sedeau fiecare
pe tronul sau imbracati in haine regesti, in locul din fata portii Samariei,
si toti proorocii prooroceau inaintea lor.
10 Sedechia, fiul lui Chenaana isi facuse si coarne de fier si zicea:
:Asa zice Domnul: Cu acestea ii vei impunge pe Sirieni pana ii vei nimici".
11 Si toti proorocii prooroceau acelasi lucru, zicand: "Du-te impotriva
Ramotului din Galaad, si vei izbuti, ca Domnul il va da in mainile regelui".
12 Trimisul care se dusese sa cheme pe Miheia i-a grait, zicand: "Iata
proorocii proorocesc toti intr-un glas de bine regelui; sa fie si cuvantul
tau asemenea cu al fiecaruia din ei; prooroceste si tu de bine".
13 Miheia insa a zis: "Viu este Domnul, ce-mi va spune Dumnezeul meu,
aceea voi prooroci".
14 Dupa aceea a venit el la rege, iar regele i-a zis: "Miheia, sa
mergem noi oare la razboi impotriva Ramotului din Galaad sau sa ne lasam?"
Iar acela a zis: "Duceti-va, ca veti izbuti, caci aceia vor cadea in mainile
voastre".
15 Si i-a zis regele: "De cate ori sa te jur eu oare in numele Domnului,
ca sa graiesti numai adevarul?"
16 Atunci Miheia a zis: "Am vazut pe toti fiii lui Israel risipiti
prin munti ca oile care n-au pastor, iar Domnul mi-a zis: Acestia neavand
domn, sa se intoarca fiecare la casa lui cu pace!"
17 Zis-a regele lui Israel catre Iosafat: "Nu ti-am spus eu oare,
ca el nu-mi prooroceste de bine, ci numai de rau?"
18 Iar Miheia a zis: "Ascultati asadar cuvantul Domnului: Am vazut
pe Domnul sezand pe tronul Sau si toata ostirea cereasca statea de-a dreapta
si de-a stanga Lui.
19 Atunci Domnul a zis: "Cine din voi ar putea sa duca in ispita pe
Ahab, regele lui Israel, ca sa se duca si sa cada in Ramotul din Galaad?"
Si a raspuns unul una si altul alta.
20 Atunci a iesit un duh si a stat inaintea fetei Domnului si a zis:
"Eu il voi duce in ispita". Si a zis Domnul: "in ce chip?"
21 Acela a zis: "Ma duc si ma fac duh al minciunii in gurile tuturor
proorocilor lui". Iar Domnul a zis: "Tu il vei duce in ispita si ai sa
izbutesti. Du-te si fa asa!
22 Si acum iata a slobozit Domnul pe duhul minciunii ca sa intre in
gurile acestor prooroci ai tai. Dar Domnul n-a grait de bine pentru tine".
23 Si s-a apropiat Sedechia, fiul lui Chenaana si a lovit pe Miheia
peste obraz, zicand: "Pe ce drum anume s-a retras Duhul Domnului de la
mine, ca sa graiasca prin tine?"
24 Iar Miheia a zis: "Iata ai sa vezi aceasta in ziua cand vei fugi
din camara in camara, ca sa te ascunzi".
25 Atunci a zis regele lui Israel: "Luati-l pe Miheia, duceti-l la
Amon, capetenia orasului, si la Ioas, fiul regelui,
26 Si le spuneti: Asa graieste regele: Puneti pe acesta la inchisoare
si sa-l hraniti ca in vreme de lipsa, cu putina paine si cu putina apa,
pana cand ma voi intoarce cu pace".
27 Dar Miheia a zis: "Daca te vei intoarce sanatos, despre aceasta
Domnul n-a grait prin mine". Apoi a zis: "Ascultati acestea toti!"
28 Dupa aceea a plecat regele lui Israel si Iosafat, regele lui Iuda,
impotriva Ramotului din Galaad.
29 Zis-a regele lui Israel catre Iosafat: "Eu imi schimb hainele si
intru in lupta; iar tu imbraca-te in hainele tale cele de rege". Si si-a
schimbat hainele regele lui Israel si a intrat in lupta.
30 Regele Siriei insa poruncise capeteniilor carelor de razboi, zicand:
"Sa nu va luptati nici cu mic, nici cu mare, ci numai cu regele lui Israel!"
31 Cand capeteniile carelor de razboi au vazut pe Iosafat, ei si-au
zis: "Acesta este regele lui Israel" si l-au impresurat ca sa se lupte
cu el. Insa Iosafat a strigat, iar Dumnezeu i-a dat ajutor si i-a indepartat
Domnul de la el.
32 Si, cand capeteniile carelor de razboi au vazut ca acesta nu este
regele lui Israel, s-au dat inapoi de la el.
33 Dar un om, din intamplare, si-a intins arcul sau atunci si a ranit
pe regele lui Israel prin incheietura armaturii, iar regele a zis celui
ce-i mana carul: "Intoarce-te si scoate-ma din lupta, caci sunt ranit".
34 In acea zi, lupta a fost crancena si regele lui Israel a stat in
car in fata Sirienilor pana seara, iar la asfintitul soarelui a murit.
CAPITOLUL 19
Iosafat, mustrat de Iehu, randuieste povatuitori pentru treburile
religioase si politice.
1 Dupa aceea Iosafat, regele lui Iuda, s-a intors in pace la casa lui
in Ierusalim.
2 I-a iesit insa inainte Iehu, fiul lui Hanani vazatorul, si a zis
regelui Iosafat: "Fiindca ai ajutat pe un nelegiuit si ai legat prietenie
cu cei pe care-i uraste Domnul, de aceea mania Domnului va fi asupra ta.
3 Dar ai si fapte bune, caci ai stricat chipurile cele cioplite din
pamantul lui Iuda si ti-ai indreptat inima ta ca sa caute pe Dumnezeu".
4 Atunci Iosafat, s-a asezat cu locuinta in Ierusalim si a inceput
el sa umble iarasi prin poporul sau de la Beer-Seba, pana la muntele lui
Efraim si l-a intors la Domnul Dumnezeul parintilor sai.
5 Si a asezat judecatori in tara, prin toate cetatile intarite si
in fiecare cetate.
6 Si a zis el judecatorilor: "Luati seama la ce veti face; sa nu faceti
judecata omeneasca, ci judecata Domnului, ca la rostirea judecatii El este
cu voi.
7 De aceea sa fiti cu frica Domnului in voi, sa lucrati cu paza, caci
la Domnul nu-i nici nedreptate, nici partinire si nici daruri".
8 Iosafat a pus si in Ierusalim pe unii din leviti, din preoti si
din capii de familie, ca sa faca judecata Domnului, sa judece pricinile
dintre Israelitii ce locuiau in Ierusalim.
9 Si iata ce porunci a dat el acestora: "Asa sa lucrati, in frica
Domnului, cu credinta si cu inima curata!
10 La orice fel de pricini, care vor veni inaintea voastra de la fratii
vostri care locuiesc in cetatile lor, fie pentru varsare de sange, sau
pentru lege si porunca, fie pentru randuieli si ceremonii, sa-i invatati
sa nu faca rau, ca sa nu se gaseasca vinovati inaintea Domnului si sa nu
vina mania Lui asupra voastra si asupra fratilor vostri; lucrati asa si
nu veti gresi
11 Si iata Amaria arhiereul este pus peste voi in toate lucrurile
Domnului; iar Zebadia, fiul lui Israel, capetenia casei lui Iuda, este
pus pentru toate lucrurile regelui, iar ca dregatori inaintea voastra aveti
pe leviti. Fiti tari si lucrati astfel, si Domnul va fi cu cel bun".
CAPITOLUL 20
Iosafat biruie pe Amoniti si pe Moabiti.
1 Dupa aceasta au venit Moabitii si dimpreuna cu ei au venit si Amon
asupra lui Iosafat cu razboi.
2 Atunci au venit unii si au spus lui Iosafat, zicand: "Vine o mare
multime de popor impotriva ta de dincolo de mare, din Siria; si iata-i
se afla la Hataton-Tamar, adica la Enghedi".
3 La vestea aceasta s-a infricosat Iosafat si si-a indreptat fata
sa, ca sa caute pe Domnul facand cunoscut tuturor din tot Iuda ca sa posteasca.
4 Deci s-a adunat Iuda ca sa ceara ajutor de la Domnul si au venit
din toate cetatile lui Iuda ca sa roage pe Domnul.
5 Iar Iosafat a stat in mijlocul adunarii lui Iuda si a Ierusalimului,
la templul Domnului dinaintea curtii noi
6 Si a zis: "Doamne Dumnezeul parintilor nostri! Nu esti Tu oare Dumnezeu
in cer sus, domnind peste toate regatele popoarelor si n-ai Tu oare in
mana Ta taria si puterea, incat nimeni nu este sa-ti stea tie impotriva?
7 Dumnezeul nostru, oare nu Tu ai izgonit pe locuitorii acestei tari
din fata poporului Tau Israel si ai dat-o pe veci urmasilor lui Avraam,
pe care il iubeai?
8 Si ei s-au asezat in ea si ti-au zidit templu sfant numelui Tau,
zicand:
9 De va veni vreo nenorocire peste noi, ori sabia care ne pedepseste,
sau vreo boala molipsitoare, sau foamete, si noi vom sta inaintea templului
acesta si inaintea fetei Tale - caci numele Tau este in templul acesta
- si vom striga in stramtorarea noastra, catre Tine, Tu sa ne asculti si
sa ne izbavesti.
10 Si acum, iata Amonitii, Moabitii si locuitorii muntelui Seir, prin
tara carora Tu nu le-ai ingaduit Israelitilor sa treaca, cand veneau ei
din pamantul Egiptului, ci au trecut pe langa ei si nu i-au nimicit,
11 Iata ei vor sa ne rasplateasca, fiindca au venit sa ne izgoneasca
din stapanirea Ta care ne-ai dat-o de mostenire.
12 Dumnezeul nostru, judeca-i Tu, caci noi n-avem nici o putere impotriva
acestei mari multimi care a venit asupra noastra si nu stim ce sa facem;
dar ochii nostri ne sunt la Tine".
13 Si stateau toti Iudeii inaintea fetei Domnului si copiii cei mici
ai lor, femeile lor si feciorii lor.
14 Atunci S-a pogorat Duhul Domnului in mijlocul adunarii peste Iahaziel,
fiul Zahariei, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, levit
dintre fiii lui Asaf
15 Si acesta a zis: "Ascultati toti ai lui Iuda si locuitorii Ierusalimului,
si tu rege Iosafat! Asa zice Domnul catre voi: Sa nu va temeti, nici sa
va spaimantati de multimea aceasta mare, caci razboiul nu este al vostru,
ci al lui Dumnezeu.
16 Maine sa plecati impotriva lor; iata ei urca coasta tit si aveti
sa-i gasiti in capatul vaii din fata pustiei Ieruel.
17 Nu voi aveti sa va luptati de asta data; dar insirati-va, stati
si priviti izbavirea Domnului, pe care o va trimite El voua. Iuda si Ierusalime!
Sa nu va temeti, nici sa va spaimantati! Sa le iesiti maine inainte si
Domnul va fi cu voi!"
18 Atunci s-a plecat Iosafat cu fata la pamant, de asemenea si toti
Iudeii si locuitorii Ierusalimului au cazut inaintea Domnului, ca sa se
inchine Domnului.
19 Apoi. s-au sculat levitii dintre fiii lui Cahat si dintre fiii
lui Core, ca sa laude pe Domnul Dumnezeul lui Israel cu glas foarte tare.
20 Si s-au sculat ei de dimineata tare si au iesit sa se duca in pustiul
Tecoa; pe cand ieseau ei, a stat Iosafat si a zis: "Ascultati-ma Iudeilor,
voi, locuitori ai Ierusalimului! Aveti incredere in Domnul Dumnezeul vostru
si fiti tari! Aveti incredere in proorocii Lui si veti izbuti cu bine!"
21 Apoi s-a sfatuit el cu poporul si a randuit cantareti care sa cante
Domnului, ca, iesind acestia in podoabe sfinte inaintea celor inarmati,
sa preamareasca si sa zica: "Slaviti pe Domnul, ca in veac este mila Lui!"
22 Dar cand au inceput ei sa scoata strigate de lauda si sa preamareasca,
Domnul a starnit neintelegeri intre Amoniti si Moabiti si intre locuitorii
muntelui Seir, care venisera in Iuda, si au fost batuti;
23 Caci s-au sculat Amonitii si Moabitii impotriva locuitorilor muntelui
Seir, batandu-i si starpindu-i; iar cand au sfarsit cu locuitorii din Seir,
atunci au inceput sa se ucida si ei unul pe altul.
24 Si cand cei din Iuda au ajuns pe dealul de unde se vedea pustiul
si s-au uitat la acea multime de lume, iata toti erau starvuri cazute pe
pamant si nici unul nu era teafar.
25 Atunci a venit Iosafat si poporul lui ca sa adune prada; si au
gasit la ei multe bogatii, haine si lucruri scumpe si au adunat atata cat
nu puteau sa duca. Trei zile au adunat, atat de multa prada au aflat.
26 Iar in ziua a patra s-au adunat la Emec Beraca, fiindca acolo binecuvantasera
ei pe Domnul. Pentru aceasta se si cheama locul acela Valea Binecuvantarii
pana in ziua de azi.
27 Apoi toti barbatii din Iuda si din Ierusalim si cu Iosafat in fruntea
lor s-au intors foarte voiosi la Ierusalim, pentru ca Domnul le daduse
biruinta asupra vrajmasilor lor.
28 Si au venit in Ierusalim la templul Domnului, cu chitare, cu harfe
si cu trambite.
29 Si frica lui Dumnezeu a cuprins pe toate regatele pamantului, cand
au auzit ca Insusi Domnul a luptat impotriva vrajmasilor lui Israel.
30 Dupa aceea domnia lui Iosafat a fost in liniste, pentru ca Dumnezeu
i-a dat odihna din toate partile.
31 Asa a domnit Iosafat peste Iuda. Cand s-a facut rege, el era de
treizeci si cinci de ani si douazeci si cinci de ani a domnit in Ierusalim.
Pe mama lui o chema Azuba, fiica lui Silhi.
32 El a tinut drumul lui Asa, tatal sau si nu s-a dat in laturi de
loc, facand tot fapte ce erau placute in ochii Domnului.
33 Numai inaltimile n-au fost de tot indepartate si nici poporul nu
se indreptase inca cu tarie catre Dumnezeul parintilor lor.
34 Celelalte fapte ale lui Iosafat, de la cele dintai pana la cele
din urma, se afla scrise in istoria lui Iehu, fiul lui Hanani, si sunt
trecute si in cartea regilor lui Israel.
35 Apoi Iosafat, regele lui Iuda, a intrat in legatura cu Ohozia,
regele lui Israel, care petrecea in faradelegi,
36 Si s-a intovarasit cu el, ca sa faca corabii, spre a fi trimise
la Tarsis; si corabiile le-au facut ei la Etion-Gheber.
37 Atunci a proorocit Eliezer, fiul lui Dodava, din Maresa, o proorocie
asupra lui Iosafat, zicand: "Fiindca tu ai intrat in legatura cu Ohozia,
de aceea Domnul ti-a sfaramat lucrurile tale". Si s-au spart corabiile
si n-au mai putut sa mai mearga la Tarsis.
CAPITOLUL 21
Ioram ucide pe fratii sai si se inchina la idoli. Pedeapsa si moartea
lui.
1 Iosafat a raposat cu parintii sai si a fost inmormantat la un loc
cu parintii lui, in cetatea lui David. Iar in locul lui s-a facut rege
Ioram, fiul sau.
2 El avea ca frati pe fiii lui Iosafat, adica pe Azaria, pe Iehiel,
pe Zaharia, pe Azaria, pe Micael si pe Sefatia. Toti erau fiii lui Iosafat,
regele Iudei.
3 Acestora tatal lor le facuse daruri mari de argint, de aur si de
lucruri pretioase, dimpreuna cu cetatile intarite, care erau in Iuda, iar
domnia a dat-o lui Ioram, pentru ca el era fiul lui cel intai-nascut.
4 Insa Ioram, daca a luat domnia tatalui sau si s-a intarit, a ucis
pe toti fratii lui cu sabia, de asemenea si pe unii dintre capeteniile
lui Israel.
5 Ioram era de treizeci si doi de ani cand s-a facut rege si a domnit
opt ani in Ierusalim.
6 Dar el a umblat pe drumul regilor lui Israel, dupa cum facuse si
casa lui Ahab, pentru ca el avea de femeie chiar pe o fiica a lui Ahab;
si a facut lucruri care nu erau placute in ochii Domnului.
7 Totusi Domnul, pentru legamantul pe care-l facuse cu David, n-a
vrut sa piarda de tot casa lui David, caci ii fagaduise sa-i dea lui si
fiilor lui un sfesnic luminos in toate timpurile.
8 In zilele lui s-a rupt Edomul de sub stapanirea lui Iuda si si-au
pus pentru ei rege osebit.
9 Atunci a plecat Ioram impotriva lor cu mai-marii ostirii lui si
cu toate carele de razboi, care le avea; si, sculandu-se noaptea, a batut
pe toti Edomitii care-l impresurasera si pe toate capeteniile carelor acelora;
si poporul s-a intors repede la taberele lor.
10 Edomul a ramas tot rupt de sub stapanirea lui Iuda pana in ziua
de astazi. Tot in acel timp s-a mai rupt de sub stapanirea lui Iuda si
Libna, pentru ca el a parasit pe Domnul Dumnezeul parintilor sai.
11 De asemenea a facut el inaltimile de pe muntii lui Iuda si a dus
pe locuitorii Ierusalimului la desfrau si pe Iuda la ratacire.
12 Atunci i-a venit o scrisoare de la Ilie proorocul, in care se spunea:
"Asa zice Domnul Dumnezeul lui David, stramosul tau: Fiindca tu n-ai umblat
pe caile lui Iosafat, tatal tau, si pe caile lui Asa, regele lui Iuda,
13 Ci ai umblat pe drumul regilor lui Israel si ai dus pe Iuda si
pe locuitorii Ierusalimului la desfrau, dupa cum a dus si casa lui Ahab
pe Israel la desfrau, ba inca ai ucis si pe fratii tai, fiii tatalui tau,
care erau mai buni decat tine,
14 Pentru aceasta, iata Domnul va lovi cu lovitura mare pe poporul
tau, pe fiii tai si pe femeile tale si toata averea ta.
15 Iar pe tine insuti te va lovi cu boala grea, cu boala maruntaielor
tale, pana ce vor iesi din tine zi cu zi din pricina bolii".
16 Apoi a intaratat Domnul impotriva lui Ioram duhul Filistenilor
si al Arabilor, care se invecineaza cu Etiopienii;
17 Si au plecat acestia impotriva Iudei, au navalit in toata tara
si au luat toata averea care se afla in casa regelui; de asemenea si pe
fiii lui si pe femeile lui si nu i-a mai ramas lui nici un fecior, afara
de Ohozia, cel mai mic dintre fiii lui.
18 Iar dupa toate acestea l-a lovit Domnul la maruntaiele lui si cu
o boala fara vindecare.
19 Asa s-a trecut zi cu zi, una dupa alta; iar la sfarsitul anului
al doilea, din pricina bolii lui, au iesit din el toate maruntaiele si
a murit in cele mai grozave chinuri. La inmormantarea lui poporul nu i-a
mai ars aromate, cum facuse pentru parintii lui.
20 El a fost de treizeci si doi de ani cand s-a facut rege si opt
ani a domnit in Ierusalim; si a murit neplans si l-au ingropat in cetatea
lui David; insa nu in gropnitele regilor.
CAPITOLUL 22
Pieirea lui Ohozia.
1 In locul lui locuitorii Ierusalimului au facut rege pe Ohozia, fiul
cel mai mic al lui, fiindca pe toti fiii cei mai mari ii ucisese multimea
care venise cu Arabii la tabara. Astfel s-a facut rege Ohozia, fiul lui
Ioram, regele Iudei.
2 Ohozia era de douazeci si doi de ani cand s-a facut rege si a domnit
in Ierusalim un an. Pe mama lui o chema Atalia si era fiica lui Omri.
3 El de asemenea a mers pe drumul casei lui Ahab, pentru ca a avut
pe mama lui sfatuitoare la fapte nelegiuite.
4 De aceea a facut el lucruri care nu erau placute ochilor Domnului,
ca si casa lui Ahab; pentru ca pe casa aceasta a avut-o el de sfatuitor
dupa moartea tatalui sau, spre pieirea lui.
5 Dupa sfatul lor, a plecat cu Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel,
la razboi impotriva lui Hazael, regele Siriei, in Ramotul din Galaad. Atunci
arcasii sirieni au ranit pe Ioram.
6 Acesta, ca sa se lecuiasca de ranile ce capatase la Ramot, cand
s-a luptat cu Hazael, regele Siriei, s-a intors inapoi la Izreel. Si Ohozia,
fiul lui Ioram, regele Iudei, s-a dus si el la Izreel, ca sa vada pe Ioram,
fiul lui Ahab, pentru ca acela era bolnav.
7 Cu voia lui Dumnezeu si spre pieirea lui a venit Ohozia la Ioram,
caci, dupa sosirea lui aici, a plecat cu Ioram impotriva lui Iehu, fiul
lui Nimsi, pe care-l unsese Domnul pentru starpirea casei lui Ahab.
8 Astfel pe cand Iehu aducea la indeplinire judecata care era asupra
casei lui Ahab, a gasit si pe capeteniile lui Iuda si pe fiii fratilor
lui Ohozia, care-i slujeau, si i-a ucis.
9 Apoi Iehu a poruncit sa caute si pe Ohozia si l-au prins pe cand
el se ascundea in Samaria, l-au adus la Iehu si l-au ucis si l-au inmormantat,
caci ziceau: "Este fiul lui Iosafat care a cautat pe Domnul din toata inima
sa". si n-a ramas in casa lui Ohozia nimeni care sa poata domni,
10 Caci Atalia, mama lui Ohozia, vazand ca a murit fiul ei, s-a sculat
si a starpit toata samanta de rege din casa lui Iuda.
11 Dar Ioseba, fiica regelui Ioram, a pus mana pe Ioas, fiul lui Ohozia"
l-a scos din mijlocul fiilor regelui, care aveau sa fie ucisi si l-a ascuns
pe el si pe doica lui in odaia de dormit. Si astfel Ioseba, fiica regelui
Ioram, femeia lui Iehoiada preotul si sora lui Ohozia, a ascuns pe Ioas
din fata Ataliei, si nu l-a omorat.
12 Si l-au tinut ei ascuns in templul lui Dumnezeu sase ani; iar peste
tara a domnit Atalia.
CAPITOLUL 23
Iehoiada unge pe Ioas rege. Atalia ucisa. Baal daramat.
1 Iar in anul al saptelea s-a intarit Iehoiada si a luat de tovaras
cu el pe capeteniile de peste sute, adica pe Azaria, fiul lui Ieroham,
pe Ismael, fiul lui Iohanan, pe Azaria, fiul lui Obed, pe Maaseia, fiul
lui Adaia si pe Elisafat, fiul lui Zicri.
2 Si au umblat de jur-imprejur prin Iuda si au adunat pe levitii din
toate cetatile lui Iuda si pe capii de familii dupa tata ai lui Israel
si au venit la Ierusalim.
3 Aici a facut toata adunarea legamant cu regele in templul lui Dumnezeu.
Si a zis Iehoiada catre ei: "Iata fiul regelui trebuie sa fie de acum rege,
asa a grait Domnul pentru fiii lui David.
4 Iata ce trebuie sa faceti voi: Trei parti dintre voi, care intra
cu randul de saptamana, atat dintre preoti, cat si dintre leviti, sa fie
usieri pe la usi;
5 Trei parti la casa regelui si trei parti la poarta Iesod; iar poporul
sa stea tot in curtile templului Domnului.
6 Nimeni sa nu intre in templul Domnului, afara de preotii si levitii
care fac slujba. Ei pot sa intre, pentru ca sunt sfintiti; iar tot poporul
sa stea de straja pentru Domnul.
7 Levitii sa inconjoare pe rege din toate partile, fiecare cu arma
lui in mana sa; si cine va intra in templu sa fie ucis. Si sa fiti pe langa
rege, cand va intra si cand va iesi".
8 Si au facut levitii si tot Iuda ce le-a poruncit Iehoiada preotul.
Atunci si-a luat fiecare oamenii sai, de aceia care intrau eu randul de
saptamana sau pe acei care isi facusera saptamana, pentru ca Iehoiada preotul
nu daduse drumul randurilor care erau sa fie schimbate.
9 Si a impartit Iehoiada preotul capeteniilor de peste sute sulitile
si scuturile cele mari si cele mici ale lui David, care erau in templul
lui Dumnezeu.
10 Apoi a asezat tot poporul, avand fiecare in mana arma sa, de la
partea dreapta a templului pana la partea stanga a templului, inconjurand
jertfelnicul si templul, ca sa faca cerc in jurul regelui.
11 Dupa aceea l-au adus pe rege si i-au pus coroana si podoabele,
i-au dat sa tina in mana legea si l-au facut rege; iar ungerea a savarsit-o
Iehoiada preotul si fiii lui, zicand: "Sa traiasca regele!"
12 Atunci a auzit Atalia strigatele poporului care alerga si canta
laude pentru rege si a venit si ea la popor in templul Domnului sa priveasca;
13 Si iata regele sedea pe tronul lui la intrare si pe langa rege,
capeteniile, trambitasii si tot poporul tarii se veseleau si sunau din
trambite; iar cantaretii, care erau cu instrumente de cantare si cei care
cantau din gura, cantau cantarile de lauda. Atunci Atalia si-a rupt hainele
sale si a inceput sa strige: "Vanzare! Vanzare!"
14 Iar Iehoiada preotul a chemat pe capeteniile cele peste sute, care
erau cu comanda armatei si le-a zis: "Scoateti-o afara din templu si cine
va urma dupa ea sa fie ucis cu sabia!" Pentru ca preotul zisese: "Sa nu
o ucideti in templul Domnului!"
15 Si i-au facut loc sa iasa. Iar cand a ajuns ea la intrarea casei
regelui, cea dinspre poarta cailor, au omorat-o acolo.
16 Si a facut Iehoiada legamant cu tot poporul si cu regele, ca sa
fie ei popor al Domnului.
17 Apoi s-a dus tot poporul la capistea lui Baal si au daramat-o si
au sfaramat jertfelnicele lui si chipurile lui si a omorat pe Matan, preotul
lui Baal, dinaintea jertfelnicelor.
18 Dupa aceea a incredintat Iehoiada dregatoriile templului Domnului
in mainile preotilor si ale levitilor; a impartit pe preoti si pe leviti
in cete, care trebuiau sa faca slujba cu randul, cum asezase David pentru
templul Domnului, ca sa aduca arderi de tot Domnului, cum este scris in
legea lui Moise, cu bucurie si cu cantare dupa cum randuise David.
19 A asezat de asemenea portari la portile templului Domnului, ca
sa nu poata intra cel ce este necurat prin vreo fapta.
20 Apoi a luat pe capeteniile cele peste sute, pe viteji, pe capeteniile
poporului si pe tot poporul tarii si l-au petrecut pe rege de la templul
Domnului pana la casa domneasca, intrand pe poarta cea inalta, in casa
regelui; si l-au asezat pe tronul regatului.
21 Si s-a veselit tot poporul tarii si s-a linistit cetatea. Iar pe
Atalia au omorat-o cu sabia.
CAPITOLUL 24
Domnia lui Ioas. Inchinarea la idoli. Pedeapsa si moartea lui.
1 Ioas era de sapte ani cand a fost facut rege si a domnit patruzeci
de ani in Ierusalim. Pe mama lui o chema Tibia si era din Beer-Seba.
2 Ioas a facut lucruri placute inaintea ochilor Domnului, in toate
zilele lui Iehoiada preotul.
3 Iehoiada i-a luat doua femei si a avut cu ele baieti si fete.
4 Dupa aceasta si-a pus in gand Ioas sa innoiasca templul Domnului.
5 De aceea a adunat pe preoti si pe leviti si le-a zis: "Duceti-va
prin cetatile lui Iuda si strangeti de la toti Israelitii argint in fiecare
an pentru repararea templului Dumnezeului vostru si grabiti-va cu lucrul
acesta". Insa levitii nu s-au grabit.
6 Atunci a chemat regele pe Iehoiada, capul lor si i-a zis: "Pentru
ce nu ceri de la leviti sa adune din Iuda si din Ierusalim darea hotarata
de Moise, robul Domnului, si de catre adunarea Israelitilor pentru cortul
adunarii?
7 Caci Atalia cea nelegiuita si fiii ei au despuiat templul lui Dumnezeu
si toate lucrurile care erau sfintite pentru templul Domnului si le-au
intrebuintat pentru baali".
8 Apoi a poruncit regele de s-a facut o lada si a pus-o afara la usa
templului Domnului.
9 Si s-a dat de veste la tot poporul din Iuda si din Ierusalim ca
sa aduca Domnului darea pe care o pusese Moise, robul lui Dumnezeu, asupra
Israelitilor in pustiu.
10 De aceasta le-a parut bine la toate capeteniile si la tot poporul
si au adus si au aruncat argint in lada pana s-a umplut ea.
11 Si cand la timpul sau se aducea lada de catre leviti la dregatorii
regelui si cand vedeau ca era mult argint in ea, atunci veneau scriitorul
regelui si dregatorul arhiereului si desertau lada, o ridicau si o puneau
iar la locul ei. Asa faceau in toate zilele si s-a strans argint mult.
12 Iar regele si Iehoiada preotul l-au dat mesterilor de lucrari ai
templului Domnului si acestia si-au tocmit cioplitori de piatra si dulgheri
pentru innoire, asemenea si lucratori in fier si arama ca sa repare templul
Domnului.
13 Si au luat mesterii si au savarsit lucrarile cu mainile lor si
au adus templul lui Dumnezeu la starea lui de mai inainte si l-au intarit.
14 Iar dupa ce au sfarsit toate de lucru, au adus argintul ramas inaintea
regelui si a lui Iehoiada. Si au facut din acest argint vase pentru templul
Domnului, vase pentru slujbe si pentru arderi de tot, cupe si celelalte
vase de aur si de argint. Si au adus necontenit arderi de tot in templul
Domnului in toate zilele lui Iehoiada.
15 Apoi a imbatranit Iehoiada si a murit satul de zile, caci era de
o suta treizeci de ani cand a murit.
16 Si l-au inmormantat in cetatea lui David, la un loc cu regii, pentru
binele care il facuse in Israel, pentru Dumnezeu si pentru templul Lui.
17 Iar dupa moartea lui Iehoiada, au venit capeteniile lui Iuda si
s-au inchinat regelui; si de atunci regele a inceput sa asculte de ei.
18 Si au parasit templul Domnului Dumnezeului parintilor lor si au
inceput sa slujeasca Aserelor si idolilor. Din pricina acestui pacat, s-a
coborat mania Domnului peste Iuda si peste Ierusalim.
19 Si a trimis la ei prooroci, pentru a-i face sa se intoarca la Domnul
si i-au sfatuit, dar ei nu i-au ascultat.
20 Atunci Duhul lui Dumnezeu a cuprins pe Zaharia, fiul lui Iehoiada
preotul, care s-a suit pe amvon inaintea poporului si le-a zis: "Asa zice
Domnul: Pentru ce calcati poruncile Domnului? Nu veti propasi, fiindca
voi ati parasit pe Domnul si El va va parasi pe voi".
21 Dar s-au vorbit cu totii impotriva lui si l-au ucis cu pietre,
din porunca regelui Ioas, in curtea templului Domnului.
22 Regele Ioas nu si-a adus aminte de binefacerea care i-a facut-o
Iehoiada, tatal lui Zaharia, ci a ucis pe fiul lui si acesta, cand murea,
a zis: "Domnul sa vada si sa faca dreptate!"
23 Iar dupa un an, a venit impotriva lui armata siriana, a intrat
in Iuda si in Ierusalim si a starpit din popor pe toate capeteniile poporului
si toata prada luata de la ei a trimis-o regelui, la Damasc.
24 Desi ostirea Sirienilor care venise era alcatuita dintr-un mic
numar de oameni, Domnul insa a dat in mana lor o oaste foarte mare, pentru
ca ei parasisera pe Domnul Dumnezeul parintilor lor, iar Sirienii aduceau
la indeplinire judecata care era asupra lui Ioas.
25 Iar dupa ce s-au retras Sirienii de la el, ramanand el greu bolnav,
slujitorii lui au uneltit impotriva lui, din cauza sangelui fiului lui
Iehoiada preotul; si l-au ucis in patul lui si asa a murit. Si l-au inmormantat
in cetatea lui David, insa nu l-au ingropat in mormantul regilor.
26 Iar acei care au uneltit impotriva lui au fost: Zabad, fiul Simeatei
Amonita si Iehozabad, fiul Simritei Moabita.
27 Amanuntele despre fiii lui si despre multimea proorociilor impotriva
lui, precum si despre innoirea templului lui Dumnezeu, se gasesc scrise
in cartea regilor. Iar in locul sau a fost facut rege Amasia, fiul sau.
CAPITOLUL 25
Domnia lui Amasia, regele Iudei.
1 Amasia a inceput sa domneasca cand era in varsta de douazeci si cinci
de ani si a domnit douazeci si noua de ani in Ierusalim. Pe mama lui o
chema Iehoadan si era de loc din Ierusalim.
2 El a facut lucruri placute inaintea Domnului, insa nu din toata
inima.
3 Cand domnia s-a intarit in mana lui, el a ucis pe robii sai care
ucisesera pe rege, tatal sau.
4 Insa pe copiii lor nu i-a ucis, fiindca a facut dupa cum este scris
in lege, in cartea lui Moise, unde a poruncit Domnul, zicand: "Parintii
nu trebuie sa fie ucisi pentru feciori, nici feciorii nu trebuie sa fie
ucisi pentru parinti, ci fiecare sa fie ucis pentru pacatul lui".
5 Apoi a adunat Amasia pe cei din Iuda si i-a asezat dupa neamurile
cele dupa tata sub comanda capeteniilor peste mii si a capeteniilor peste
sute, pe toti ai, lui Iuda si ai lui Veniamin; si i-a socotit de la varsta
de douazeci de ani in sus si a gasit trei sute de mii de oameni voinici
care erau in stare sa mearga la razboi si sa poarte sulita si scut.
6 Apoi a mai tocmit cu plata din Israeliti inca o suta de mii de ostasi
viteji cu o suta de talanti de argint.
7 Dar un om al lui Dumnezeu a venit la el si i-a zis: "O, rege, ostirea
care o ai din Israel sa nu mearga cu tine, pentru ca Domnul nu tine cu
Israelitii, nici cu toti fiii lui Efraim;
8 Ci du-te singur si lupta-te cu barbatie in razboi. Altfel Dumnezeu
te va face sa cazi in fata dusmanului; caci Dumnezeu are putere si sa te
sprijine si sa te faca sa cazi".
9 Iar Amasia a zis catre omul lui Dumnezeu: "Ce sa fac cu cei o suta
de talanti daruiti ostirii lui Israel?" si a zis omul lui Dumnezeu: "Domnul
poate sa-ti dea mai mult decat atata".
10 Atunci Amasia a ales ostirea care ii venise din tara lui Efraim,
ca sa se intoarca la locul sau. Dar ei s-au aprins de manie asupra lui
Iuda si s-au intors la locul lor foarte maniosi.
11 Iar Amasia a prins curaj si si-a luat poporul sau si a plecat la
batalie cu el in Valea Sarii si a omorat zece mii de oameni dintre fiii
lui Seir;
12 Si alte zece mii de oameni vii i-au luat ca robi fiii lui Iuda
si i-au dus pe varful unei stanci si i-au aruncat de pe varful stancii.
si toti s-au zdrobit cu desavarsire.
13 Iar ostirea pe care Amasia o trimisese inapoi, ca sa nu mearga
cu el la razboi, a navalit asupra cetatilor lui Iuda din Samaria pana la
Bet-Horon si au ucis in ele trei mii de oameni, luand foarte multa prada.
14 Iar Amasia dupa ce a lovit pe Edomiti, a adus, la intoarcerea lui
acasa, pe zeii fiilor lui Seir si i-a asezat sa-i aiba ca dumnezei pentru
el si s-a inchinat lor si i-a tamaiat.
15 Atunci Domnul S-a facut foc de manie asupra lui Amasia si a trimis
pe un prooroc si acela i-a zis: "De ce ai cautat pe dumnezeii poporului
acestuia, care n-au fost in stare sa-si scape poporul din mana ta?"
16 Cand el i-a grait aceste vorbe, regele i-a raspuns: "Te-a pus cineva
sa fii sfatuitor regelui? Stapaneste-te, ca nu cumva sa fii ucis". Si s-a
oprit proorocul si a zis: "Stiu ca Dumnezeu a hotarat sa te piarda, pentru
ca ai facut acest lucru si nu ai ascultat sfatul meu!"
17 Atunci s-a sfatuit Amasia, regele lui Iuda, cu ai sai si a trimis
la Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, regele lui Israel, ca sa-i spuna:
"Vino sa ne vedem unul cu altul!"
18 Iar Ioas, regele lui Israel, a trimis la Amasia, regele lui Iuda,
ca sa-i spuna: "Spinul, care este in Liban, a trimis sa-i spuna cedrului,
care este tot in Liban: Da pe fiica ta fiului meu de femeie. Insa fiarele
salbatice, care sunt in Liban, au trecut pe langa acest spin si l-au calcat.
19 Tu zici: Iata eu am batut pe Edomiti si s-a inaltat inima ta de
marire desarta. Sezi mai bine acasa si te astampara; de ce sa te apuci
de un lucru primejdios, prin care sa cazi si tu si Iuda cu tine?"
20 Dar Amasia nici n-a vrut sa auda, fiindca aceasta a fost de la
Dumnezeu sa cada el in mana lui Ioas, pentru ca a cautat pe dumnezeii Edomitilor.
21 Si a venit Ioas, regele lui Israel, sa dea ochi unul cu altul,
el si cu Amasia, regele lui Iuda, la Bet-Semes, care este in Iuda.
22 Si Iuda a fost batut de Israel si fiecare a fugit la cortul sau.
23 Si pe Amasia, regele lui Iuda, fiul lui Ioas, fiul lui Ioahaz,
l-a prins Ioas, regele lui Israel, la Bet-Semes, si l-a dus la, Ierusalim
si a daramat zidul Ierusalimului pe o intindere de patru sute de coti,
de la portile lui Efraim pana la portile din coltul cetatii;
24 Apoi a luat tot aurul si argintul si toate vasele care erau in
templul lui Dumnezeu, sub ingrijirea lui Obed-Edom si vistieriile casei
regelui, precum si oameni ca ostatici si s-a intors cu ei in Samaria.
25 Amasia, fiul lui Ioas, regele lui Iuda, a mai trait dupa moartea
lui Ioas, fiul lui Ioahaz, cincisprezece ani.
26 Celelalte fapte ale lui Amasia, cele dintai si cele de pe urma,
se afla scrise in cartea regilor lui Iuda si ai lui Israel.
27 De pe timpul cand Amasia s-a abatut de la Domnul, s-a urzit in
Ierusalim o uneltire impotriva lui si a fugit la Lachis, dar l-au omorat
acolo.
28 Si l-au adus pe cai si l-au inmormantat cu parintii lui in cetatea
lui Iuda.
CAPITOLUL 26
Ozia (Azaria) tamaiaza si se umple de lepra.
1 Atunci tot poporul lui Iuda a luat pe Ozia, care era de saisprezece
ani si l-a facut rege in locul lui Amasia, tatal sau.
2 Acesta a zidit Elatul si l-a intors la Iuda, dupa ce a raposat regele
cu parintii lui.
3 Ozia era de saisprezece ani cand a fost facut rege si a domnit cincizeci
si doi de ani in Ierusalim. Pe mama lui o chema Iecolia, de loc din Ierusalim.
4 Acesta a facut lucruri care erau placute inaintea ochilor Domnului,
intocmai asa cum facuse si Amasia, tatal sau;
5 Caci el a alergat la Dumnezeu in zilele lui Zaharia, care il invata
frica lui Dumnezeu. si in timpul cat a alergat el la Domnul si Dumnezeu
l-a ajutat de i-a mers bine.
6 Intr-o vreme a plecat el de s-a batut cu Filistenii si a daramat
zidurile cetatii Gat si zidurile cetatii Iabne si zidurile cetatii Asdod;
si a zidit cetati in tinutul Asdodului si intre Filisteni.
7 Iar Dumnezeu i-a ajutat sa se bata cu Filistenii si cu Arabii care
locuiesc la Gur-Baal si cu Meunitii.
8 Asa ca chiar Amonitii ii dadeau daruri lui Ozia incat s-a dus vestea
de numele lui pana la hotarele Egiptului, caci ajunsese foarte puternic.
9 Apoi a zidit Ozia turnuri in Ierusalim, deasupra portilor din colt
si deasupra portilor din vale, cum si la coltul zidului si l-a intarit.
10 A zidit de asemenea turnuri si in pustiu si a sapat multe fantani,
pentru ca avea multe vite si pe ses si pe vale; avea lucratori de pamant
si vieri in munte si pe Carmel, caci el iubea lucrarea pamantului.
11 A mai avut Ozia si ostire care mergea la batalie in cete, dupa
cum era randuita in catagrafia alcatuita de Ieiel, scriitorul, si de Maasia,
judecatorul, care se aflau sub conducerea lui Hanania, unul din capeteniile
de frunte ale regelui.
12 Numarul total al capilor de familii ale razboinicilor viteji era
de doua mii sase sute;
13 Si sub conducerea lor era o putere ostaseasca de trei sute sapte
mii cinci sute de ostasi, care puteau sa mearga la lupta cu barbatie ostaseasca,
pentru a ajuta pe rege impotriva dusmanului.
14 Pentru ei a pregatit Ozia toata oastea, scuturi, sulite, coifuri
si platose, arcuri si pietre de prastie.
15 Apoi a facut in Ierusalim masini, construite cu mestesug, ca sa
le puna in turnuri si pe la colturile zidurilor si sa arunce cu ele sageti
si pietre mari. Si s-a dus vestea de numele lui foarte departe, pentru
ca in chip minunat a fost ajutat si s-a facut puternic.
16 Si cand a ajuns puternic, el s-a mandrit in inima lui spre pieirea
lui; si a savarsit o nelegiuire inaintea Domnului Dumnezeului sau, caci
a intrat in templul Domnului, ca sa tamaieze pe jertfelnicul tamaierii.
17 Dar dupa el a intrat si Azaria preotul, impreuna cu optzeci de
preoti ai Domnului, oameni alesi,
18 Si s-au impotrivit regelui Ozia si i-au zis: "Nu ti-e dat tie,
Ozia, sa tamaiezi inaintea Domnului, ci preotilor, fiilor lui Aaron, care
sunt sfintiti sa tamaieze; iesi din locasul sfant, caci ai facut o faradelege
si nu-ti va fi de loc spre cinste acest lucru inaintea Domnului Dumnezeu".
19 Ozia insa s-a suparat pe ei; si cum tinea in mana lui cadelnita,
ca sa tamaieze, deodata s-a ivit lepra pe fruntea lui in fata preotilor,
in templul Domnului, dinaintea altarului tamaierii.
20 Iar daca s-au uitat la el cu luare aminte Azaria arhiereul si toti
preotii, iata el avea pe fruntea lui lepra. Si l-au silit sa iasa de acolo;
dar si el insusi s-a grabit sa iasa, caci il lovise Domnul.
21 Si a fost lepros regele Ozia pana in ceasul mortii lui; dupa aceea
el a trait ascuns intr-o casa osebit, fiind oprit de a mai intra in templul
Domnului. Iar ingrijirea peste casa regelui si carmuirea poporului tarii
a tinut-o Iotam, fiul lui.
22 Celelalte fapte ale lui Ozia, cele dintai si cele de pe urma, le-a
scris Isaia proorocul, fiul lui Amos.
23 Si a raposat Ozia cu parintii lui si l-au inmormantat la un loc
cu parintii lui in campul cu mormintele regilor, ca ziceau: El a fost lepros.
Si in locul lui a fost facut rege Iotam, fiul sau.
CAPITOLUL 27
Iotam supune pe Amoniti la bir.
1 Iotam era de douazeci si cinci de ani cand a fost facut rege si a
domnit saisprezece ani in Ierusalim. Pe mama lui o chema Ierusa, fiica
lui Sadoc.
2 Acesta a facut lucruri placute inaintea ochilor Domnului, intocmai
cum a facut si Ozia, tatal sau, numai ca n-a intrat, ca el, in locasul
sfant al Domnului. Si poporul continua inca sa se strice.
3 El a zidit portile cele de sus ale templului Domnului Si a facut
multe adaosuri la zidul Ofel.
4 La fel a zidit si cetati pe muntele lui Iuda, iar in paduri, cetatui
si turnuri.
5 Iotam a avut razboi cu regele Amonitilor si i-a biruit. In acel
an Amonitii i-au dat o suta de talanti de argint, zece mii de core de grau
si zece mii core de orz. Aceasta dare i-au dat-o Amonitii si in al doilea
si in al treilea an.
6 Si s-a facut Iotam asa de puternic, pentru ca si-a indreptat caile
sale numai inaintea fetei Domnului Dumnezeului sau.
7 Celelalte fapte ale lui Iotam, toate razboaiele sale si purtarea
sa se gasesc scrise in cartea regilor lui Israel si a regilor lui Iuda.
8 El era de douazeci si cinci de ani cand a fost facut rege si a domnit
in Ierusalim saisprezece ani.
9 Apoi a raposat Iotam cu parintii sai, si l-au inmormantat in cetatea
lui David. Iar in locul lui a fost facut rege Ahaz, fiul sau.
CAPITOLUL 28
Ahaz, regele Iudei, si nelegiuirile lui.
1 Ahaz era de douazeci de ani cand a fost facut rege si a domnit saisprezece
ani in Ierusalim; insa el n-a facut lucruri placute inaintea ochilor Domnului,
precum facuse David, stramosul lui,
2 Ci a mers pe urmele regilor lui Israel si a facut chiar chipuri
turnate de baali.
3 A savarsit tamaieri in valea fiilor lui Hinom si a trecut pe fiii
sai prin foc facand uraciunile popoarelor pe care le alungase Domnul dinaintea
fiilor lui Israel.
4 A adus jertfe si tamaieri pe inaltimi, pe dealuri si pe sub orice
copac infrunzit.
5 De aceea l-a dat Domnul Dumnezeu in mana regelui Sirienilor, care
l-au lovit si i-au luat o multime de robi si i-au dus in Damasc. De asemenea
a mai fost dat si in mana regelui lui Israel, care si acela a pricinuit
mari pierderi regatului sau;
6 Caci Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, a ucis intr-o singura
zi o suta douazeci de mii in Iuda, toti numai oameni de razboi, pentru
ca aceia parasisera pe Domnul Dumnezeul parintilor lor.
7 Iar Zicri, un viteaz din Efraim, a ucis pe Maaseia, fiul regelui,
pe Azricam, capetenia curtii, si pe Elcana, care era al doilea dupa rege.
8 Si au luat fiii lui Israel de la fratii lor din Iuda doua sute de
mii de femei, baieti si fete, ca robi; de asemenea au luat de la ei si
multa prada si au dus prada in Samaria.
9 Acolo insa se afla un prooroc al Domnului, care se numea Oded. Acesta
a iesit inaintea ostirii care venea la Samaria si le-a zis: "Iata Domnul
Dumnezeul parintilor vostri, fiind maniat pe Iuda, i-a dat in mainile voastre,
si voi i-ati ucis cu o salbaticie care a ajuns pana la cer.
10 Si acum va ganditi sa va faceti robi si roabe pe fiii lui Iuda
si ai Ierusalimului.
11 Asadar, ascultati-ma si duceti inapoi pe robii care i-ati luat
de la fratii vostri; caci altfel flacara maniei Domnului va fi peste voi".
12 Atunci s-au sculat unii din capeteniile fiilor lui Efraim: Azaria,
fiul lui Iohanan, Berechia, fiul lui Mesilemot, Iezechia, fiul lui Salum
si Amasa, fiul lui Hadlai, impotriva celor care se intorceau din razboi
13 Si le-au zis: "Sa nu aduceti pe robi aici, pentru ca am fi vinovati
inaintea Domnului. Vreti sa mai adaugati la pacatele noastre si la vinovatiile
noastre? Caci si asa este mare vinovatia noastra si vapaia maniei Domnului
este peste Israel".
14 Atunci ostasii au luat pe robi si prazile inaintea capeteniilor
ostirii si a intregii adunari.
15 Si s-au sculat barbatii amintiti mai sus, au luat pe robi si din
prada au imbracat pe toti cei goi, le-au dat haine si incaltaminte, i-au
hranit, i-au adapat si i-au uns cu untdelemn, si pe toti care erau slabi
i-au pus pe asini si i-au dus la Ierihon, cetatea finicilor, la fratii
lor; iar ei s-au intors apoi la Samaria.
16 In acea vreme a trimis regele Ahaz la regele Asirienilor, ca sa-l
ajute,
17 Ca Edomitii iar au venit si au ucis pe multi din Iuda si au luat
robi;
18 Asemenea si Filistenii navalisera in cetatile din tinuturile de
la ses si de la miazazi ale lui Iuda si luasera Bet-Semesul, Aialonul,
Ghederotul si Soco cu satele care tineau de el, Timna cu satele care tineau
de ea, si Ghimzo cu satele lui si se asezasera acolo.
1